Banca Mondială și Moody’s transmit, la prima vedere, două semnale care par să se bată cap în cap pentru Republica Moldova. În timp ce perspectivele de creștere economică sunt mai slabe, țara este privită mai bine din exterior în ceea ce privește stabilitatea și capacitatea de a-și gestiona riscurile. Expertul economic Oleg Verejan a explicat în cadrul emisiunii „În esență” de la 1TV de ce aceste concluzii nu se exclud, ci descriu două aspecte diferite ale stării economiei.
Banca Mondială a redus prognoza de creștere pentru anul 2026. Potrivit celui mai recent raport, economia noastră ar urma să avanseze cu doar 1,9%, față de estimarea inițială de 2,7%. Principalele cauze sunt scumpirea energiei și tensiunile geopolitice. Experții avertizează că o eventuală agravare a conflictelor ne-ar putea afecta și mai mult economia.
Raportul Băncii Mondiale arată că încetinirea economică se resimte în întreaga regiune a Europei și Asiei Centrale. Pentru Republica Moldova, riscurile sunt însă mai mari. Economia rămâne dependentă de importurile de energie și de evoluțiile din Uniunea Europeană. În plus, revenirea este lentă după anul 2024, când creșterea a fost de doar 0,1%.
Există însă și o perspectivă mai bună. Pentru anul 2027, Banca Mondială estimează o creștere economică de 3,8%. În același timp, analiștii financiari au constatat o îmbunătățire a ratingului de țară al Republicii Moldova acordat de către Moody’s Ratings.
Această evaluare crește competitivitatea Republicii Moldova în raport cu alte state din regiune și poate influența deciziile investitorilor străini, în special în comparație cu țări precum Albania sau Muntenegru. Potrivit analiștilor, efectele vor fi resimțite direct și de cetățeni, prin costuri mai mici ale creditelor. Instituțiile financiare internaționale vor putea oferi resurse mai ieftine băncilor comerciale, ceea ce va duce la credite mai accesibile pentru agricultori, antreprenori și populație.
Moldova merge pe drumul bun?
Expertul economic Oleg Verejan spune că reducerea prognozei de creștere economică trebuie privită în context mai larg, pentru că și alte state au trecut prin revizuiri similare. Nu doar Moldova este afectată de încetinirea economiei, iar aceste modificări sunt legate de evoluțiile internaționale și de criza energetică.
Expertul mai spune că ratingul de țară nu depinde doar de cât de repede crește economia:
„Ratingul de țară este un element care este legat nu doar de creșterea economică, dar este legat sau este luat în considerație și alte aspecte de dezvoltarea economiei naționale. Vorbim aici de sectorul reformelor, progresul în sectorul reformelor, tendințele de dezvoltare țării și, în general, măsurile pe care le întreprind administrațiile pentru îmbunătățirea sectorului public și a intențiilor de dezvoltare economică”.
Verejan compară ratingul de țară cu evaluarea făcută de o bancă atunci când cineva cere un credit. Doar că, în cazul unui stat, analiza este mult mai amplă:
„Un rating presupune evaluarea țării în calitate de debitor. Hai să ne imaginăm că noi ducem la o bancă să luăm un credit și banca ne evaluează capacitatea noastră de a întoarce acest credit. Același lucru fac și agențiile de rating, dar privesc mult mai global, și anume din diferite puncte de vedere, și anume capacitatea de a rambursa datoriile externe, stabilitatea financiară și totodată capacitatea de a administra riscurile în țară sau, mai bine zis, reziliența la diferite șocuri economice, cât de rapid noi putem soluționa niște șocuri ale economiei naționale”.
Potrivit expertului, îmbunătățirea ratingului arată că Republica Moldova este văzută ca fiind „spre un trend pozitiv”. El spune că această apreciere pozitivă vine, în special, pe fondul progresului în procesul de aderare la Uniunea Europeană și al consolidării independenței energetice față de Rusia.
„Ce va beneficia statul din acest aspect este vorba de costuri la împrumuturi externe mai reduse. Totodată, deschiderea spre surse de capital extern de a fi atras și totodată crește, sau mai bine zis, creează o impresie pozitivă și pentru investitori că lucrurile nu merg în regres, dar merg în progres, în dezvoltare. Și, nu în ultimul rând, faptul că încă o dată validează progresul în reformele care le realizează Republica Moldova”, a subliniat expertul economic.
Întrebat dacă prognoza mai slabă de creștere economică ar putea duce, mai târziu, la scăderea ratingului, expertul a spus că acest risc nu poate fi exclus total, dar că este prea devreme pentru o astfel de concluzie:
„Ar putea să dureze de la câteva luni până la jumătate de an sau chiar un an pentru furnizările de informații. Or trebuie să înțelegem că agențiile de rating, când au evaluat Republica Moldova, deja au evaluat într-un cadru economic nu cel mai așteptat sau nu cel mai favorabil din punct de vedere al comparațiilor internaționale. Noi nu am avut creșteri economice în ultimii patru ani decât anul trecut, o creștere sensibilă. Totodată, am avut chiar scăderi economice, am avut inflații foarte mare, iar toate aceste aspecte nu au făcut decât să creeze o impresie pozitivă pentru investitori, că trendurile merg spre bine”.
În plus, Verejan atrage atenția că accesul mai ușor la finanțare nu înseamnă automat că statul se va împrumuta mai mult. Creditorii se uită și la alte lucruri, inclusiv la scopul pentru care sunt ceruți banii și la felul în care aceștia vor fi folosiți.
