Sistemul de pensii din Republica Moldova a trecut prin mai multe schimbări după independență. Un moment-cheie a fost în 2017, când pensiile au început să fie indexate în baza inflației din anul precedent, ceea ce înseamnă mai degrabă menținerea, nu creșterea puterii de cumpărare. Din 2022, pe lângă indexare, pensiile sunt ajustate și cu o sumă fixă legată de creșterea Produsului Intern Brut, însă dinamica economică modestă face ca aceste majorări să fie limitate, fapt confirmat și în anul curent.
„Pensia a fost indexată cu 6,84%, în conformitate cu inflația. Adițional, pe lângă aceasta. Pensia a fost mărită cu 51,33 de lei, în conformitate cu creșterea economică”, declara ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.
Aproximativ 530.000 de persoane beneficiază de pensie pentru limită de vârstă. În urma majorărilor, aceasta a însumat 3.264 de lei. Deși suma depășește minimul de existență de 2.543 de lei, indicatorul rămâne departe de standardele internaționale. De exemplu, Organizația Internațională a Muncii, consideră că minimul de existență pentru un pensionar ar fi 40% din salariul mediu. La noi, procentul se situează în jur de 27%.
O altă problemă care afectează realitatea din buzunarul oamenilor în vârstă este diferența de timp dintre momentul indexării și inflația la care s-a raportat.
„Pensiile se indexează după cum s-a zis, la inflația de la sfârșitul anului din decembrie, dar noi deja suntem în aprilie. Și pe parcurs deja s-a acumulat o anumită inflație. Deci ultimele cifre sunt pentru februarie. De la începutul anului, până în februarie prețurile au mai crescut cu 1,5% și asta a fost până la criza energetică. Dar noi știm că la sfârșitul lui februarie s-a declanșat războiul în Orientul”, susține directoarea Programului ,,Politici economice” de la Centrul Expert- Grup, Marina Soloviova.
Blocarea strâmtorii Ormuz a crescut prețul petrolului și carburanților la nivel global. Ca urmare, experții anticipează un val de scumpuri și o inflație de până la 12% pe an, fapt ce din nou erodează din puterea de cumpărare.
Totodată, trebuie să ținem cont și de structura coșului de consum, deoarece fiecare produs are propria evoluție a prețurilor. În cazul pensionarilor din țara noastră, acesta este dominat de alimente, facturi și medicamente - categorii în care scumpirile sunt, de regulă, mai mari decât inflația medie.
„Dacă ne uităm la indicii parțiali ai inflației, pe categorii de bunuri. oi vedem că inflația a fost un pic mai mare decât cea medie în special la categoriile pe care le consumă un pensionar, deci: legume +13%, fructe +21%, ouă +31%. Și serviciile comunale de exemplu: apă și canalizare, mai scumpe cu 20% decât în februarie anul trecut. Energia electrică plus 16”, a mai spus Marina Soloviova.
Deși ne dorim servicii sociale cât mai generoase, acestea depind proporțional de taxele și impozitele plătite de cetățeni. Cu cât mai mulți contribuabili la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat și cel de stat, cu atât resursele sunt mai mari.
Pe fondul crizei demografice și al nepopularității unei eventuale majorări de taxe, o alternativă viabilă este reducerea muncii informale. În prezent, fiecare al cincilea angajat din țară nu are un contract de muncă formalizat.
„Pe parcursul ultimelor ani, numărul de cazuri de muncă nedeclarată identificate a crescut, de la 80 de persoane în 2021 la peste 8000 de persoane care au fost identificate în anul curent. Un lucru important este că rata de formalizare este de 91%. Adică dintre persoanele identificate, care lucrează prin munca nedeclarată am reușit să formalizăm majoritatea din ei. Acest lucru a dus la o creștere de 9% a plăților către contribuțiile sociale în ultimii 4 ani”, a punctat ministra Natalia Plugaru.
Pensia lunară depinde de mai mulți factori, însă cei mai importanți sunt anii de contribuție la bugetul asigurărilor sociale și veniturile din perioada activă. Totodată, nu pot fi ignorate oportunitățile actuale prin care fiecare își poate asigura, individual, o bătrânețe cât mai liniștită.
