După zile toride cu temperaturi de peste +30°C, ploile și umiditatea ridicată, de peste 70%, fac ca organismul să resimtă oboseală, amețeli și dificultăți de concentrare. În aceste condiții, chiar și activitățile obișnuite pot deveni epuizante. Doctorul în științe medicale Dumitru Cheptea explică cine este cel mai vulnerabil, ce simptome nu trebuie ignorate și ce măsuri trebuie luate pentru a evita probleme serioase de sănătate.
„În evaluarea impactului asupra sănătății nu analizăm exclusiv temperatura aerului, ci conceptul de stres termic ce reflectă efectul combinat al temperaturii, umidității, radiației solare și vitezei curenților de aer asupra organismului”, explică Dumitru Cheptea, doctor în științe medicale, asistent universitar din cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.
Potrivit specialistului, umiditatea sporită reduce capacitatea organismului de a se răci prin transpirație, ceea ce poate amplifica efectele căldurii.
De ce 30 de grade nu sunt întotdeauna la fel?
Diferența dintre o zi uscată și una cu umiditate ridicată este semnificativă. În condiții normale, transpirația ajută corpul să elimine excesul de căldură. Atunci când aerul este deja încărcat cu vapori de apă, acest mecanism funcționează mult mai greu.
„În schimb, la 30°C și o umiditate de 80%, aerul este deja saturat cu vapori de apă, iar transpirația se evaporă mult mai greu. Persoana continuă să transpire abundent, însă răcirea efectivă a corpului este redusă”, a menționat doctorul în științe medicale.
În aceste condiții, organismul este nevoit să depună un efort suplimentar pentru a-și menține temperatura normală, ceea ce poate afecta sistemul cardiovascular, rinichii și chiar capacitatea de concentrare:
„La nivel de sistem nervos central, chiar și o deshidratare de 1–2% din masa corporală poate afecta performanța cognitivă, memoria operativă, timpul de reacție și capacitatea de concentrare.”
Cine trebuie să fie cel mai atent?
Cele mai expuse categorii sunt persoanele în vârstă, pacienții cu diabet, cei care suferă de afecțiuni respiratorii, femeile însărcinate, copiii mici și persoanele care lucrează în aer liber.
Totodată, doctorul avertizează că pacienții cu boli cardiovasculare se numără printre cei mai afectați în perioadele cu temperaturi ridicate:„Studiile efectuate în timpul valurilor de căldură din Europa au demonstrat creșteri importante ale spitalizărilor și mortalității prin infarct miocardic, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.”
Primele semne că organismul nu mai face față
Potrivit specialistului, primele simptome pot părea banale, însă ele indică faptul că organismul începe să fie suprasolicitat de căldură și umiditate: „În stadiile inițiale, persoana poate observa că transpiră mai mult decât de obicei, însă, paradoxal, nu simte o senzație de răcorire. Apar senzația de căldură persistentă, slăbiciunea generală, oboseala nejustificată, dificultățile de concentrare și durerile de cap. Mulți descriu această stare ca pe o „lipsă de energie” sau senzația că „nu mai au putere nici pentru activități simple.”
Medicul spune că astfel de manifestări apar frecvent atât în rândul persoanelor care muncesc în aer liber, cât și al vârstnicilor care locuiesc în spații supraîncălzite: „Un exemplu tipic este cel al unui lucrător în construcții care, după câteva ore de muncă în condiții de temperatură ridicată și umiditate crescută, începe să transpire abundent, simte palpitații, devine amețit și constată că nu mai poate efectua activități care anterior nu îi puneau probleme. În mod similar, o persoană vârstnică aflată într-un apartament supraîncălzit poate prezenta somnolență, confuzie ușoară și refuzul consumului de lichide, semne care sunt adesea interpretate greșit ca fiind manifestări ale vârstei.”
Dumitru Cheptea avertizează că efectele nu se limitează la disconfortul fizic, ci pot afecta inclusiv capacitatea de concentrare și luare a deciziilor: „Studiile arată că înainte de apariția complicațiilor severe pot apărea dificultăți de concentrare, încetinirea timpului de reacție, erori de judecată și iritabilitate. Din acest motiv, în perioadele de căldură și umiditate ridicată crește riscul accidentelor de muncă, al accidentelor rutiere și al altor incidente asociate reducerii performanței cognitive.”
Ce recomandă medicii?
În contextul temperaturilor ridicate, medicul Dumitru Cheptea recomandă măsuri de protecție adaptate fiecărei categorii de populație. În general, ar trebui să ne hidratăm regulat, să evităm expunerea la soare în între orele 11:00 și 16:00 și să limităm efortul fizic în această perioadă.
Persoanele vârstnice trebuie să consume lichide chiar și atunci când nu simt sete și să fie monitorizate de familie sau apropiați, deoarece deshidratarea se poate manifesta prin confuzie, somnolență sau slăbiciune accentuată.
Pacienții cu boli cardiovasculare, diabet sau afecțiuni respiratorii sunt îndemnați să evite expunerea prelungită la căldură, să își monitorizeze atent starea de sănătate și să nu modifice tratamentul fără recomandarea medicului.
O atenție deosebită trebuie acordată copiilor mici și femeilor însărcinate, care sunt mai vulnerabili la efectele temperaturilor ridicate. În același timp, persoanele care lucrează în aer liber se confruntă cu un risc crescut de epuizare termică și insolație, motiv pentru care sunt recomandate pauzele regulate, odihna la umbră și consumul frecvent de lichide. Specialistul avertizează că apariția crampelor musculare nu trebuie ignorată, deoarece poate fi un semn că nivelul de săruri și apă din corp nu este echilibrat.
Când trebuie solicitat ajutor medical
Printre primele semne care nu trebuie ignorate se numără amețelile persistente, senzația de leșin și problemele de echilibru, explică doctorul:
„Aceste manifestări pot indica deshidratare semnificativă, hipotensiune arterială sau afectarea perfuziei cerebrale. De exemplu, dacă o persoană se ridică în picioare și are senzația repetată că „îi fuge pământul de sub picioare”, vede încețoșat sau trebuie să se sprijine pentru a nu cădea, nu mai este vorba doar despre disconfort termic. Palpitațiile, senzația că inima bate foarte repede, neregulat sau „sare din piept”, reprezintă un alt motiv important de evaluare medicală, în special la persoanele cu antecedente cardiovasculare.”
Este recomandat să ne adresăm la medic dacă simptomele persistă după repaus și hidratare:
„O persoană ar trebui să întrerupă imediat activitatea fizică, să se deplaseze într-un loc răcoros și să solicite asistență medicală dacă simptomele persistă mai mult de 30–60 de minute în ciuda repausului și hidratării sau dacă acestea se agravează progresiv.”
Semnele care impun intervenție urgentă includ confuzia, dezorientarea, pierderea cunoștinței, dificultățile severe de respirație sau durerea toracică. Potrivit medicului, aceste simptome pot indica instalarea insolației, cea mai gravă formă de afectare indusă de căldură.
Dumitru Cheptea subliniază că unele simptome necesită intervenție medicală rapidă. Persoanele cu boli respiratorii trebuie să solicite ajutor dacă observă agravarea dificultăților de respirație, senzație de sufocare sau necesitatea utilizării mai frecvente a inhalatoarelor.
La vârstnici, simptomele pot fi mai puțin evidente și se pot manifesta prin somnolență excesivă, lipsă de energie, refuzul alimentelor și lichidelor sau dificultăți de comunicare. În cazul copiilor mici, semnele de alarmă includ somnolența neobișnuită, buzele uscate, refuzul lichidelor, scăderea urinării, iritabilitatea accentuată și febra persistentă, întrucât deshidratarea severă poate apărea foarte rapid.
Medicul îndeamnă populația să nu ignore simptomele care apar în perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate mare, chiar dacă la început acestea pot părea simple manifestări ale oboselii.
„Mesajul principal pentru populație este simplu: dacă simptomele depășesc nivelul unui disconfort obișnuit și încep să afecteze capacitatea de a gândi, de a merge, de a respira normal sau de a desfășura activități cotidiene, este momentul să fie solicitat ajutor medical. În perioadele cu temperaturi ridicate și umiditate crescută, intervenția precoce poate preveni complicații severe și poate salva vieți”, concluzionează Dumitru Cheptea.
Reporter stagiar: Dumitru Paniș
