De la fotbal la patiserie. Este povestea lui David, un tânăr care și-a descoperit pasiunea pentru deserturi în perioada pandemiei, atunci când a încercat, mai mult din joacă, să facă primul său tort. Experiența i-a reușit, iar de atunci a început să prindă tot mai mult drag de lumea deserturilor. Tânărul și-a povestit parcursul în cadrul emisiunii „Bine Bine Show” de la UNU TV.
„La început era foarte greu. Clar că pe primul loc era fotbalul, mereu mă culcam cu fotbal, mă trezeam cu fotbal în cap, dar, în același timp, făceam torturi pentru familia mea, prieteni, zile de naștere, și toți erau foarte mulțumiți și mă lăudau. Dar, la un moment dat, am avut o traumă, la 19 ani, la spate, iar o lună nu am putut să mă ridic din pat și medicul mi-a spus că nu mai pot să fac fotbal profesionist”, a povestit David.
Schimbarea nu a fost una ușoară. După 12 ani de fotbal, David a fost nevoit să renunțe la visul unei cariere sportive, în urma unei probleme la spate. A urmat o perioadă dificilă, însă pasiunea pentru patiserie l-a ajutat să-și găsească un nou drum.
Familia i-a fost mereu alături. Chiar dacă pentru unii prieteni trecerea de la fotbal la patiserie a părut, la început, surprinzătoare, David spune că a ales să meargă mai departe și să demonstreze că orice provocare poate fi depășită atunci când faci ceea ce îți place.
„Familia, desigur, m-a susținut, asta e ceva normal. Prietenilor la început, clar, li s-a părut ceva anormal: de la fotbal, la patiserie. Foarte mulți au râs, au început să mă numească „patisierul” sau mai multe cuvinte, dar eu am trecut peste asta și le mulțumesc tuturor, tuturor celor care au avut încredere în mine și au și acum încredere, comandă, mă sună și mă laudă”, a spus David.
Succesul nu s-a construit peste noapte. În spatele fiecărei reușite au stat muncă, perseverență, dar și oameni care i-au oferit sprijin, încredere și motivație. Pentru David, fiecare etapă a parcursului său profesional a venit cu lecții importante și cu persoane care l-au încurajat să creadă în forțele proprii.
„Clar că primul lucru care mi-a dat aripi a fost Olesea Purice. A fost primul restaurant unde, ca printr-o glumă, am început să lucrez ca chelner. Dar am spus că nu mai pot să lucrez ca chelner și vreau ceva nou, ceva wow, ceva ce mie îmi place să fac. Și am întrebat-o, iar aceasta, desigur, mi-a dat posibilitatea aceasta. Și-i mulțumesc din suflet”, își amintește tânărul.
