Înghețata poate fi o plăcere nevinovată, dar și o capcană pentru sănătate, dacă este consumată în exces. Dieteticianul-nutriționist Victoria Ursu, cu 13 ani de experiență, spune că desertul vedetă al verii poate fi inclus într-o alimentație echilibrată, însă cu moderație. Pentru TV8, specialista a explicat de la ce vârstă le poate fi oferită copiilor și când devine un risc pentru organism.
„În funcție de ingredientele pe care le conține, înghețata poate fi considerată un aliment benefic din punct de vedere nutrițional. ‘Nesănătoasă’ poate fi dacă o consumăm în cantități mari și/sau conține ingrediente ce nu ne fac bine”, a precizat specialista.
Potrivit acesteia, valoarea nutritivă a înghețatei depinde în mare măsură de compoziție. Produsele care conțin mult zahăr, grăsimi procesate sau aditivi alimentari pot avea efecte negative asupra organismului, mai ales dacă sunt consumate frecvent.
„Principalele riscuri pentru sănătate asociate cu un consum exagerat de înghețată sunt creșterea în greutate, excesul de colesterol și trigliceride (un tip de grăsime din sânge, folosită de organism ca sursă de energie și depozit de energie atunci când consumi mai multe calorii decât ai nevoie), rezistența la insulină și apariția cariilor dentare”, a explicat Victoria Ursu.
Înghețata poate da senzația de răcorire în zilele caniculare, însă efectul este doar temporar. Nutriționista atrage atenția că aceasta nu este cea mai eficientă metodă de hidratare:
„Răcorirea organismului poate și fi, dar pentru cât timp? N-aș recurge la deserturi pentru asta. Riscul e că vom găsi un temei nepotrivit să ne răcorim la tot pasul. Mai bine ne-am hidrata cu apă plată sau ușor mineralizată cu 1-2 cuburi de gheață pe perioada caniculei”.
În locul înghețatei obișnuite, specialista recomandă variante mai simple, cum ar fi sorbetul din fructe congelate, combinat cu iaurt, lapte vegetal sau iaurt grecesc. Pentru un gust mai dulce, poate fi adăugată puțină miere sau stevia. O altă soluție, spune aceasta, este apa plată sau ușor mineralizată, cu fructe proaspete, mentă ori castravete, dar și ceaiurile de plante sau ceaiul verde, care pot ajuta organismul să își regleze temperatura.
Victoria Ursu avertizează însă că alimentele foarte reci trebuie consumate cu atenție, pentru că pot afecta dantura și digestia: „Pot apărea probleme de sensibilitate dentară sau chiar șoc termic la nivelul mucoasei esofagului, iar digestia devine mai îngreunată”.
În ceea ce privește copiii, înghețata nu este recomandată înainte de vârsta de doi ani, iar ulterior trebuie consumată în cantități moderate.
„OMS recomandă excluderea totală a zaharurilor libere din alimentația copiilor sub 2 ani pentru a preveni obezitatea și cariile dentare”, a subliniat Victoria Ursu.
Potrivit estimărilor MMR Statistics, o platformă privată de cercetare și prognoză de piață, în 2025, la nivel mondial au fost vândute aproximativ 20,5 milioane de tone de înghețată, iar pentru 2026 este estimată o creștere până la peste 21 de milioane de tone.
În Europa, cele mai recente date oficiale ale Eurostat arată că Uniunea Europeană a produs 3,3 miliarde de litri de înghețată în 2024, cu 2% mai mult decât în anul precedent.
Reporter stagiar: Veronica Tulbure
