Arena Chișinău a fost, până acum, mai mult o povară financiară decât o afacere profitabilă. Invitat la „Cutia Neagră PLUS”, șeful Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari, spune însă că lucrurile încep să se schimbe: din acest an, veniturile din activitatea curentă a complexului ar urma să depășească cheltuielile de funcționare. Potrivit lui, pierderile care apar în rapoartele financiare sunt explicate, în mare parte, prin investițiile făcute în construcția și infrastructura arenei.
„Noi avem o afacere nouă în Republica Moldova, deoarece astfel de săli mari, concerte mari, până la apariția Arenei nu erau. Este în proces de creștere. Dacă noi o să ne uităm la activitatea operațională, anul acesta ea deja va fi pe plus, anul trecut toate veniturile practic au acoperit cheltuielile, noi vorbim doar de amortizare”, a declarat Roman Cojuhari.
Potrivit acestuia, pierderile raportate în documentele financiare sunt determinate în principal de amortizarea investițiilor în infrastructura complexului, un element contabil care influențează rezultatul final, dar care nu reflectă direct activitatea curentă a instituției.
„Deci nu este un segment fără concurență. Dar când apare chiar și această infrastructură, deci cheltuielile care vin și achitările care vin doar pentru antrenamentele olimpice sau profesioniștii, nu acoperă nici pe aproape cheltuielile. Noi vorbim de sute de mii de lei în timpul iernii, peste jumătate de milion pe factură”, a menționat șeful APP.
Oficialul mai susține că, odată cu diversificarea evenimentelor și creșterea gradului de utilizare a complexului, veniturile ar urma să acopere treptat și costurile indirecte, ceea ce ar putea duce la un echilibru financiar în perioada următoare.
TV8.md amintește că întreprinderea de stat a înregistrat pierderi de 37,5 milioane de lei în 2024, deși capitalul social al întreprinderii este de aproape 966 de milioane de lei. Datele pentru 2025 nu au fost făcute publice deocamdată de către APP.
Proiectul Chișinău Arena a fost lansat de fostul lider PD, Vladimir Plahotniuc, în 2018. Inițial, proiectul a costat circa 43 de milioane de euro. Ulterior, pentru că edificiul nu se putea conecta la rețelele inginerești existente, Guvernul a decis să aloce pentru asta încă 1,5 milioane de euro. Suma întreagă, de 44,5 milioane de euro, urmează să fie întoarsă, treptat, din bugetul de stat partenerului privat din Turcia.
Graficul privind evoluția financiară a arenei arată o pierdere constantă între 2019 și 2021, urmată de un an profitabil în 2022 (+17,8 milioane de lei). 2023 a adus o cădere drastică, cu pierderi de peste 20 de milioane de lei, iar în 2024, arena a intrat și mai mult pe minus.
