Avionul este considerat unul dintre cele mai sigure mijloace de transport din lume, însă în aviație fiecare detaliu contează, iar greșelile pot avea consecințe grave. Crina Rusanovschi lucrează de șase ani ca însoțitoare de bord și spune că, dincolo de uniformă, zâmbete și zboruri, această profesie înseamnă disciplină, responsabilitate și pregătire continuă. Într-un interviu pentru TV8, ea a vorbit despre miturile din aviație, regulile stricte de la bord, situațiile neprevăzute și viața trăită între cer și pământ.
Drumul tinerei mame în aviație a început în 2020. Atunci a absolvit o școală de aviație din România. Cursurile au durat trei luni și au costat 1.400 de euro, după care urmau zborurile de pregătire. Tot atunci însă a început pandemia de COVID-19, care i-a dat toate planurile peste cap.
„Drumul spre aviație a fost lung. Când am terminat instruirea, a început pandemia, iar zborurile au fost amânate mult. Dacă nu era carantina, totul ar fi durat aproximativ o lună, dar în cazul meu a durat aproape un an. Nu pot spune că a fost o dezamăgire, pur și simplu așa era situația în lume”, povestește Crina.
Pentru a demonstra că merită să lucreze în aviație, însoțitorii de bord susțin examene în fiecare an. Instruirea și verificările se desfășoară în limba engleză:
„Suntem verificați periodic. Regulile se pot schimba, pot apărea legi noi, de aceea învățăm constant. Am avut patru zboruri de instruire, iar la al cincilea zbor deja lucrezi independent ca însoțitor de bord, fiind urmărit de întregul echipaj și de examinator. El evaluează cum lucrezi, cum comunici cu pasagerii, cum reacționezi la diverse situații la bord, cum colaborezi cu echipa. După zbor, urmează partea teoretică: îți pune întrebări despre siguranță, primul ajutor medical și tot ceea ce am fost învățați. Așa se verifică dacă ești pregătit pentru această muncă. Primul meu zbor a trecut foarte repede, nici nu-mi amintesc cum. Atunci nu am simțit deloc frică”.
„Vezi cerul cu alți ochi”
Pe lângă teorie, examene și zboruri de instruire, membrii echipajului trec, o dată la trei ani, prin antrenamente în România. Acolo sunt simulate situații de urgență: incendiu la bord, amerizare, aterizare de urgență în deșert sau pe apă. Chiar și cele mai rare scenarii sunt repetate de multe ori, astfel încât fiecare membru al echipajului să știe exact ce are de făcut în orice situație.
Crina a absolvit Facultatea de Limbi Străine, devenind profesoară de franceză și engleză. Înțelegea că această profesie îi poate oferi mai multe oportunități. Totuși, anii de facultate au ajutat-o să înțeleagă ce își dorește cu adevărat să facă în viață.
„În anul trei de facultate am zburat pentru prima dată cu avionul, în Norvegia, unde am studiat aproape un an. Zborul acela a fost ceva neobișnuit pentru mine și atunci am înțeles că vreau să devin însoțitoare de bord. Mi-a plăcut uniforma, senzația de înălțime, faptul că vezi cerul cu alți ochi - nu așa cum îl vezi de la sol, ci cu totul altfel. Pur și simplu m-am îndrăgostit, iar atunci nici nu mă gândeam la dificultățile acestei profesii”, spune Crina Rusanovschi.
Crina a înțeles cu adevărat ce dificultăți, responsabilități și obligații presupune această profesie abia în timpul studiilor la școala de aviație:
„Când am început să studiem toate părțile avionului, sistemele și modul în care funcționează totul, mi s-a părut foarte interesant și m-am convins încă o dată că asta este ceea ce îmi doresc. Ni se vorbea despre situații de urgență, eram pregătiți pentru ele. Atunci, unii dintre candidați au început deja să se întrebe dacă mai vor sau nu să continue pe acest drum. Despre minusuri am aflat mai târziu, când am început să lucrez: oboseala, zborurile de noapte, faptul că nu ești acasă de sărbători. De exemplu, câțiva ani la rând mi-am sărbătorit ziua de naștere în aer, nu alături de familie. Dintre avantaje, este o profesie neobișnuită, fiecare zi este diferită, se întâmplă mereu ceva nou, întâlnești fețe noi, echipaje noi. Nu este deloc o muncă monotonă”.
„Cerul nu iartă iresponsabilitatea”
Una dintre cele mai importante calități ale unui însoțitor de bord este punctualitatea. În aviație, întârzierile costă prea mult.
„Dacă întârzii la un zbor, în aviație nu ți se iartă niciodată. Poți să-ți pierzi locul de muncă din cauza unei întârzieri. Nu ai acest drept. Totul este strict, pentru că, dacă nu sunt respectate măsurile de siguranță, pot exista consecințe. Chiar și primul ajutor medical trebuie acordat corect. Profesia noastră nu este potrivită pentru oamenii iresponsabili, pentru că la bord ești responsabil nu doar de viața ta, ci și de viața pasagerilor. Trebuie să știi să lucrezi în echipă. În aviație, acest lucru este foarte important: dacă un mecanism nu funcționează, se strică întregul sistem”, a precizat Crina.
Cerințele stricte nu vizează doar regulile de muncă, ci și standardele de aspect exterior. Nu este vorba doar despre estetică, ci și despre aspecte practice, care influențează direct siguranța:
„Suntem învățați cum să ne machiem, cum să ne prindem părul, ce putem și ce nu putem purta cu uniforma, ce accesorii sunt permise. De exemplu, nu avem voie să purtăm bijuterii mari sau cercei lungi. Părul trebuie să fie prins, iar acest lucru nu ține doar de aspect, ci și de siguranță. În caz de incendiu la bord, ne punem masca de protecție și abia apoi stingem focul. Când o purtăm, există riscul de supraîncălzire în zona cefei, iar părul poate lua foc. În timpul evacuării trebuie să scoatem pantofii cu toc, ca să nu deteriorăm toboganul gonflabil”.
Crina explică faptul că aceste standarde nu țin doar de imagine, ci mai ales de siguranță. Bijuteriile sau simbolurile religioase nu sunt purtate la vedere, ci trebuie ascunse sub uniformă, pentru ca membrii echipajului să păstreze o apariție neutră în fața pasagerilor, indiferent de religia acestora. Regulile sunt stricte și în privința machiajului, a rujului și a parfumului, care trebuie să fie discrete, astfel încât să nu deranjeze pasagerii.
Uneori dorm doar câteva ore
Crina este mândră de statutul ei și vorbește cu multă căldură despre profesia pe care o are. Chiar și în momentele de oboseală, o înveselesc situațiile amuzante din aviație:
„A fost un caz amuzant când pasagerii au întrebat cum pot deschide geamul, pentru că le era cald. Sau altă situație: avem piloți străini care nu vorbesc întotdeauna fluent româna, dar se străduiesc. Piloții nu sunt obligați să facă acest lucru, însă, de obicei, înainte de decolare, când pasagerii sunt deja la bord, îi salută. Un pilot a vrut să spună: «Bună seara, dragi pasageri», dar a spus, în schimb: «Noapte bună». Toată lumea s-a amuzat atunci”.
Psihologia joacă, de asemenea, un rol important în aviație. Crina a ajutat de multe ori pasageri să își depășească frica de zbor sau atacurile de panică.
„Nu am avut situații de urgență periculoase, dar cazuri medicale apar destul de des. Psihologii nu lucrează cu noi. În astfel de situații contează mai mult factorul uman. Încercăm să sprijinim și să calmăm pasagerii”, povestește Crina.
Într-o lună, Crina petrece în aer aproximativ 100 de ore, mai ales vara, când sunt multe zboruri, curse charter organizate de agențiile de turism sau în perioada dinaintea sărbătorilor de iarnă:
„Zborurile de noapte se resimt, dar m-am obișnuit deja. Uneori am câteva zboruri de noapte la rând: dimineața ajung acasă, dar nu pot să mă culc imediat, pentru că trebuie să duc copilul la grădiniță. Crina are o fetiță mică, n.r. Dorm doar câteva ore și apoi mă pregătesc din nou pentru următorul zbor. Îi sunt recunoscătoare soțului meu pentru sprijin și ajutor. Datorită lui reușesc să îmbin munca și timpul petrecut cu copilul”
Mituri răspândite în aviație
Un mit frecvent este că însoțitorii de bord călătoresc mult. Crina explică însă că, în realitate, echipajele au adesea doar aproximativ o oră între curse, timp în care aeronava este alimentată, bagajele sunt descărcate și se pregătește îmbarcarea următorilor pasageri. De cele mai multe ori, după aterizare urmează imediat zborul de retur, astfel că timpul pentru vizitarea destinațiilor practic nu există, cu excepția delegațiilor.
Ea vorbește și despre mitul „cutiei negre”, care, de fapt, nu este neagră, ci portocaliu aprins, pentru a fi găsită mai ușor în cazul unui accident aviatic. Dispozitivul înregistrează date esențiale despre zbor, inclusiv discuțiile echipajului și parametrii tehnici ai aeronavei, iar informațiile sunt analizate ulterior pentru a stabili cauzele unui incident.
În aviație poți ajunge imediat după BAC
„În aviație poți ajunge și fără studii superioare. Este suficient să ai diploma de bacalaureat. Imediat după absolvirea liceului, poți urma un curs de pregătire pentru însoțitori de bord la Chișinău. Acolo se face pregătirea de bază pentru însoțitorii de bord. Cunoașterea limbii engleze este obligatorie. Este limba internațională a aviației”, precizează Crina Rusanovschi.
După angajare, pregătirea continuă în cadrul companiei aeriene, unde fiecare însoțitor de bord trebuie să învețe standardele interne, procedurile, tipurile de aeronave și regulile specifice de siguranță. Crina explică faptul că, înainte de a începe efectiv munca, membrii echipajului trec printr-un curs suplimentar de instruire, adaptat companiei pentru care urmează să lucreze. Cunoașterea altor limbi străine, pe lângă engleză, reprezintă un avantaj important.
Fapt interesant
Crina a povestit că, din motive de siguranță, însoțitorii de bord nu consumă niciodată aceeași mâncare:
„Este o regulă de siguranță: dacă ceva nu este în regulă cu unul dintre preparate, o eventuală intoxicație alimentară va afecta doar un membru al echipajului, nu întreaga echipă. Mâncarea este livrată din timp. Dacă zborul durează mai mult de trei ore, însoțitorii de bord primesc, de obicei, două mese. Dacă zborul este mai scurt, primesc una. Pasagerilor li se oferă gratuit apă și alte băuturi, iar gustările pot fi cumpărate”.
Crina explică faptul că, în caz de urgență, evacuarea pasagerilor trebuie făcută foarte rapid, iar echipajul este instruit să folosească ieșirile disponibile în funcție de situație.
„În timpul turbulențelor puternice, însoțitorii de bord fixează echipamentele: blochează cărucioarele, bucătăria și toaletele, iar membrii echipajului ocupă locurile sigure și își cuplează, la rândul lor, centurile. De asemenea, poate avea loc o depresurizare a cabinei, iar măștile de oxigen pot cădea. Într-o astfel de situație, ne punem imediat masca și urmăm instrucțiunile. Avionul coboară la o altitudine sigură, după care zborul continuă, iar dacă este necesar, acordăm ajutor pasagerilor”, spune însoțitoarea de bord.
Cu cât acumulezi mai multe ore de zbor, cu atât salariul este mai mare
Crina spune că salariile în aviație diferă de la o companie la alta. În unele cazuri, venitul depinde de experiență, iar în altele angajații pornesc de la același nivel salarial, cu posibilitatea de a avansa în carieră. Un însoțitor de bord poate deveni, în timp, șef de cabină, apoi instructor sau examinator.
Potrivit ei, salariile pornesc, în medie, de la aproximativ 20.000 de lei și pot ajunge la 40.000 de lei, iar în cazul delegațiilor, cu diurne incluse, veniturile pot urca până la 50.000–60.000 de lei.
Înainte de zbor, însoțitorii de bord trebuie să ajungă la aeroport cu aproximativ o oră și 20 de minute înainte de decolare, pentru a trece prin pregătire, a verifica avionul și a pregăti cabina pentru zbor. După aterizarea într-o altă țară, au obligații similare. Pentru acest timp nu se acordă plată suplimentară, deși munca lor continuă.
Interviu realizat de jurnalista TV8 Nadejda Voloșinovici.
