Ne confruntăm cu un nou record negativ. Nivelul apei în lacul de acumulare de la Dubăsari a coborât la o cotă istorică, de o sută paisprezece metri deasupra nivelului mării, și continuă să scadă. Ecologistul Ilia Trombițki avertizează că acesta este cel scăzut nivel înregistrat vreodată. Dincolo de cifre, situația lovește direct în ecosistem. Pentru tone de pește din Nistru, scăderea apei înseamnă distrugerea habitatului. Dacă nu se va interveni de urgență, experții spun că urmările vor fi devastatoare, relatează Unu TV.
Potrivit specialiștilor, diminuarea constantă a rezervelor piscicole din Nistru are la bază cinci cauze majore.
„Primul factor este fragmentarea ecosistemului: barajele provoacă fluctuații ale nivelului apei și colmatează albia. Iar braconajul, speciile invazive, schimbările climatice și poluarea contribuie, în felul lor, la degradarea ihtiofaunei. Deși braconajul are consecințe negative majore, nu e factorul de primă importanță. Cred că impactul cel mai puternic asupra Nistrului îl are tocmai fragmentarea ecosistemului”, a declarat zoologul Dumitru Bulat.
Deși nu este cel mai distructiv factor, braconajul rămâne o problemă majoră. Fenomenul a luat amploare mai ales din anul două mii șaisprezece, după ce pescuitul industrial a fost interzis prin lege. Acum, peștele capturat ilegal ajunge, fără nicio piedică, pe tarabele din piețe și târguri. Grav este că, în plasele braconierilor, ajung tot mai frecvent și specii rare, protejate prin Cartea Roșie.
„Am identificat zece localități de-a lungul Nistrului în care e practicat pescuitul ilegal, iar peștele ajunge apoi în piețe sau alte puncte de vânzare. Situația e similară și pe malul stâng al râului, unde nici măcar speciile incluse în Cartea Roșie nu sunt respectate acestea pot fi găsite oricând la vânzare. Controlul peștelui comercializat intră în responsabilitatea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, însă inspectorii verifică în principal actele și aspectul vizual al produsului, fără a avea posibilitatea de a verifica exact speciile”, a declarat ecologistul Ilia Trombițki.
Pescuitul ilegal și vânzarea ilegală a peștelui vin la pachet nu doar cu amenzi, ci și cu despăgubiri pentru prejudiciul adus mediului. Pentru persoanele fizice, amenzile pornesc de la 600 de lei și pot ajunge până la o mie două sute. Dar adevărata lovitură financiară vine din calcularea prejudiciului pentru fiecare pește capturat. În funcție de specie, valoarea despăgubirii poate atinge chiar și 15 mii de lei pentru un singur exemplar. Iar, pe lângă penalități, braconierii rămân și fără echipamente – adică fără plase, bărci sau unelte de pescuit. Că regulile sunt aspre o dovedește și un caz recent, din luna mai, când un vânzător de la Piața Centrală din Chișinău a fost sancționat cu aproape 40 de mii de lei.
„Se percepe și o taxă pentru prejudiciul adus resurselor naturale. De exemplu, pentru o singură plătică prinsă ilegal, persoana riscă să plătească în jur de 1.500 de lei. Aceleași sancțiuni se aplică și dacă peștele e depistat în timpul transportului sau când e pus spre vânzare. Din aceste calcule, rezultă că prejudiciul anual provocat de braconaj, atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și în regiunea transnistreană, ajunge la circa 5 milioane de euro, adică peste 100 de milioane de lei. Practic, situația e atât de gravă încât braconajul pe Nistru a căpătat deja proporțiile unei activități de tip industrial”, a declarat ecologistul Ilia Trombițki.
„Braconajul a căpătat deja o cu totul altă amploare. În trecut, se limita mai mult la metode tradiționale de pescuit; acum, însă, se folosesc undițe electrice. Este extrem de periculos, de vreme ce nu distruge doar peștele, ci și zooplanctonul, fitoplanctonul și întreaga bază trofică a ecosistemului”, a declarat zoologul Dumitru Bulat.
Pe barcă e instalat un generator de curent continuu. Polul negativ e conectat la chila ambarcațiunii, iar rolul polului pozitiv este îndeplinit de o plasă metalică specială. Sub acțiunea curentului electric, peștii sunt atrași către polul pozitiv.
Deși este interzisă în aproape toate țările lumii, undița electrică a apărut, inițial, ca un instrument strict științific. În perioada sovietică se credea că această metodă nu provoacă daune, însă cercetările moderne demonstrează exact contrariul. Realitatea e că descărcările puternice de curent fracturează instantaneu coloana vertebrală a peștilor și distruge toate icrele din zona de acțiune. Iar peștii care supraviețuiesc șocului și nu sunt prinși în minciog rămân mutilați pe viață.
„Uitați, prieteni: am prins un șalău deformat – cocoșat și strâmb în mai multe locuri. Așa arată un pește care a supraviețuit după ce a fost lovit cu undița electrică. Din păcate, va rămâne steril”.
„Cel mai grav rămâne, însă, braconajul practicat în perioada de reproducere. Atunci peștii își pierd vigilența și se apropie de mal ca să depună icrele. Și tocmai atunci sunt prinși cei mai mari, cei mai valoroși pentru reproducere, care au fertilitate foarte ridicată. Un crap mare poate depune chiar și un milion de icre”, a declarat zoologul Dumitru Bulat.
„Anul acesta, perioada de reproducere a fost foarte slabă. Motivul e că nivelul apei nu a crescut suficient pentru a inunda vegetația de pe maluri și a se menține ridicat o perioadă de timp. În aceste condiții, peștii nu au avut unde să depună icrele, care să se dezvolte până la stadiul de embrion, ca apoi larvele să ajungă în apele Nistrului”, a declarat ecologistul Ilia Trombițki.
Peștele din Nistru pur și simplu nu mai are timp să-și refacă populația, iar cifrele recente confirmă dezastrul. Datele statistice arată că volumul capturilor ilegale îl depășește pe cel al pescuitului autorizat. Pentru locuitorii satelor din zona lacului de acumulare Dubăsari, dar și de pe sectorul Rezina-Solonceni, braconajul a devenit, din păcate, principala sursă de venit. Bunăoară, în cele mai mari două piețe din Chișinău și Tiraspol, inspectorii au documentat peste 360 de cazuri clare de braconaj și alte 270 de situații în care peștele era vândut ilegal.
