În orice familie, companie sau țară există un buget - locul unde sunt adunate toate veniturile și toate cheltuielile. În mod ideal, componenta de venituri ar trebui să acopere integral cheltuielile. În practică însă, excedentele bugetare sunt rare, iar deficitele sunt mult mai răspândite.
„Noi, ca țările din fosta Uniunea Sovietică, majoritatea de-a lungul timpului avem un deficit structural bugetar care într-o măsură sau alta este specific pentru țările care se află în recesiune sau în curs de dezvoltare. Nu este cel mai rău să ai un deficit bugetar, dat fiind faptul că mai sporesc undeva cheltuielile pentru investiții, mai puțin la noi, dar în general ajută la o creștere cât de cât economică”, a declarat expertul economic, Marin Gospodarenco.
Prin Tratatul de la Maastricht, Uniunea Europeană a stabilit că deficitul bugetar al unui stat membru nu trebuie să depășească 3% din PIB. Cu toate acestea, 11 state se află peste acest prag. Dacă Republica Moldova ar fi inclusă în această statistică, s-ar număra și ea printre ele. În 2025, deficitul bugetar al țării a fost de 4% din PIB, iar pentru anul curent este estimat să ajungă la 5,5%, echivalentul a 20,9 miliarde de lei.
„Ultimii economiști iluștri ai timpurilor noastre vorbesc despre calitatea deficitului bugetar. Dacă banii care merg pentru deficitul bugetar sunt duși la investiții, construcția de drumuri, spitale, școli, infrastructură, iluminat stradal și așa mai departe, care pot creea în timp efecte multiplicatoare, atunci aceste deficite sunt cât de cât sustenabile. Dar, iarăși nu trebuie de întrecut limita”, explică Gospodarenco.
Principalele cheltuieli din Bugetul Public Național sunt: protecția socială, învățământul, sănătatea și serviciile economice. Acestea însumează 76% din total. Pentru a acoperi diferența dintre venituri și cheltuieli, statul se împrumută. În ultimii ani, datoria de stat a crescut la 37,6% din PIB. Deși este mult sub standardul european de 60% din PIB, motivele de îngrijorare nu trebuie ignorate.
„Dacă ne uităm în raportul Curții de Conturi sau hotărârii Curții de Conturi nr. 43 din 26 mai 2026, ne spune că pe anul 2025, statul s-a împrumutat cu 12,2 miliarde lei, dintre care 9,3 au plecat la consum curent, și celelalte 3 miliarde de lei, adică 26% au plecat spre investiții sau proiecte investiționale. Ceea ce deja este o discrepanță foarte mare și ne arată că banii pleacă la consum, nu spre investiții”, spune expertul economic.
Anul trecut, Republica Moldova a plătit peste 4,3 miliarde de lei doar pentru dobânzi, în timp ce economia a avut o creștere modestă. Împrumuturile sunt utile atunci când finanțează investiții care aduc venituri în viitor. Însă dacă sunt folosite pentru cheltuieli curente, ele slăbesc sustenabilitatea financiară a statului. De aceea, este mai bine să previi acumularea problemelor decât să le rezolvi mai târziu.
