Coroanele funerare și ornamentele din plastic urmează să dispară în curând din cimitirele din țară. Ministerul Mediului propune interzicerea lor printr-un proiect de lege, pus în această săptămână în consultare publică. Dacă va fi aprobat, documentul ar putea ajunge în Parlament până la sfârșitul anului. Autoritățile motivează inițiativa prin impactul acestor produse asupra mediului. Realizate din materiale combinate, precum plastic, textile și sârmă, coroanele sunt aproape imposibil de reciclat și ajung să polueze natura timp de sute de ani.
Deși la intrarea în unele cimitire au fost instalate panouri care atenționează vizitatorii să nu aducă ornamente funerare din plastic, regula este ignorată de mulți vizitatori.
„Pe multe morminte din cimitirul Sfântul Lazăr, din Chișinău, găsim coroane sau flori de plastic. Aici, de exemplu, au fost abandonate mai multe astfel de coroane, pâmânt și alte deșeuri, astfel încât locul de veci pare abandonat.”, a declarat reportera TV8, Cătălina Cuciuc.
Ministerul Mediului vrea să schimbe această situație. Într-un proiect de modificare a Legii privind deșeurile, instituția propune includerea ornamentelor funerare din plastic pe lista produselor de unică folosință a căror comercializare va fi interzisă. Autorii explică faptul că aceste coroane și buchete sunt folosite doar pentru o perioadă scurtă, însă rămân în natură sute de ani. Mai mult, fiind fabricate din plastic, textile sintetice și sârmă, ele sunt aproape imposibil de reciclat. Comercianții care vând astfel de produse critică însă inițiativa și spun că vor avea pierderi importante.
„Câți oameni vor rămâne fără lucru. Ei au cumpărat marfă din China, din alte țări în cantitate mare, nu iau zece floricele dar vin cu containere. Este vorba nu doar despre afacerea noastră dar și a celor care produc. O să ieșim din situație, o să continuăm să vindem flori vii.”, a declarat managerul de vânzări la servicii funerare, Elena Morarfa.
„Oamenii cumpără mai mult coroane din plastic, florile vii se ofilesc rapid, dar acestea se păstrează mult timp, toate cele 40 de zile. Flori vii nu fiecare își poate permite.”, a declarat managerul de vânzări la serviciile funerare, Iana Knarskaia.
Autorii proiectului spun însă că temerile comercianților nu-și au rostul. Aceștia vor avea la dispoziție o perioadă de tranziție pentru a-și adapta afacerile.
„Sigur noi vom lăsa o perioadă de tranziție pentru comercianții care au pe piață astfel de produse. Vreau să spun că, ei se pot tranzita către alte materiale către florile vii. Ei au posibilitatea să treacă de la un tip de produs care îl păstrează pe piață, la un alt tip de produs mai puțin poluat.”, a declarat secretarul de stat la Ministerul Mediului, Grigore Stratulat.
„Dacă comercianții nu se vor conforma, sigur vor fi și sancțiuni.”, a declarat secretarul de stat la Ministerul Mediului, Grigore Stratulat.
Dacă pentru comercianți măsura înseamnă pierderi, mulți dintre cei pe care i-am întâlnit la intrarea în cimitir spun că o susțin.
„Numai flori vii, vietate. Ei sunt morți, dar măcar florile să fie vii.”, a spus un vizitator.
„Plasticul pentru mine nu există ca floare, floarea trebuie să fie vie.”, a spus un vizitator.
„Poluează aerul, tot mai bine ceva natural.”, a spus un vizitator.
„Florile vii simbolizează speranță celor plecați, credem că ei sunt veșnic în inima noastră.”, a spus un vizitator.
Datele Ministerului Mediului arată că, în fiecare an, doar în cimitirele din municipiul Chișinău ajung peste 25 de mii de coroane și compoziții funerare din plastic. La nivel național, numărul acestora este estimat la aproape 300 de mii anual, iar cele mai multe sfârșesc la gunoi. Dacă proiectul va fi adoptat, coroanele și ornamentele funerare din plastic vor intra pe lista produselor de unică folosință interzise la comercializare. Alături de acestea se regăsesc bețișoarele pentru urechi din plastic, tacâmurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, recipientele și paharele din polistiren expandat, pungile din plastic oxodegradabil și alte articole de unică folosință. Prin aceste modificări, autoritățile își propun să alinieze legislația Republicii Moldova la normele Uniunii Europene.
