În încercarea de a convinge primăriile să se unească benevol, Guvernul vine cu stimulente financiare mai mari. Autoritățile anunță un pachet de resurse de aproximativ 6,5 miliarde de lei, disponibil până în 2030, pentru localitățile care vor reuși să finalizeze procesul de fuziune până la sfârșitul lunii. Așa cum s-a anunțat și anterior, satele care vor fi amalgamate prin procedură normativă nu vor avea parte de stimulente financiare, însă, după fuziune, vor beneficia de un sistem fiscal mai descentralizat. Congresul Autorităților Locale din Moldova critică decizia și susține că diferențierea dintre cele două categorii de localități reprezintă o formă de discriminare.
„Primul stimulent, cel de pregătire, este o plată cu destinație specială oferită primăriilor pentru elaborarea documentației tehnice necesare aplicării proiectelor mari de infrastructură. Valoarea acestuia variază între 400 de mii și un milion de lei, în funcție de numărul populației din primăriile care se amalgamează voluntar”, a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
Un al doilea stimulent va fi acordat de Ministerul Infrastructurii începând cu anul 2027. Fiecare primărie care va trece prin procesul de amalgamare voluntară va beneficia de câte 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Banii vor fi transferați în tranșe, în funcție de proiectele pe care le va implementa comunitatea.
„Prioritate vor avea extinderea și modernizarea sistemelor de apă, canalizare și epurare, reabilitarea drumurilor locale, a străzilor, podurilor și podețelor care conectează localitățile între ele. De asemenea, iluminatul public și eficiența energetică a clădirilor publice, modernizarea instituțiilor de educație, cultură și asistență socială”, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.
Cea mai mare parte a banilor este prevăzută pentru perioada 2027-2028, când investițiile în localitățile amalgamate ar urma să depășească 5,3 miliarde de lei. Ulterior, până în 2030, statul planifică să aloce anual peste un miliard de lei pentru dezvoltarea acestor comunități.
„ Al treilea stimulent este o susținere bugetară pe o perioadă de trei ani, după 2028, după alegerile locale în primăria nou formată. Valoarea stimulentului variază de la jumătate de milion de lei până la două milioane de lei”, a declarat a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
Potrivit ministrului Alexei Buzu, 85% dintre primăriile din țară au inițiat deja procesul de amalgamare voluntară, iar jumătate dintre acestea au adoptat decizia finală. Celelalte administrații locale mai au timp până la sfârșitul lunii august pentru a-și asuma această decizie și pentru a beneficia de stimulentele oferite în cadrul reformei.
„ Cei care nu se amalgamează voluntar, aici, Guvernul va interveni și își va asuma decizia, pentru că nu ne dorim să avem cetățeni prinși într-o localitate lipsită de capacități. Ele vor trece prin procesul de amalgamare normativă, în 2028 aceste primării vor fi mai mari și vor beneficia de un cadru fiscal mai descentralizat pe care îl va pune la dispoziție Guvernul”, a declarat a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
„ În satele care nu s-au luat aceste decizii recomandarea este de a face presiuni asupra consilierilor să ia decizii cât se poate de rapid în interesul cetățenilor”, a declarat a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.
Congresul Autorităților Locale din Moldova critică însă modul în care este aplicată reforma. Reprezentanții CALM mai spun că lipsirea localităților care nu vor finaliza amalgamarea voluntară până în septembrie de stimulentele financiare reprezintă o formă de discriminare.
„În primul rând, s-a promis la început una și exista certitudinea că banii vor ajunge în bugetele locale direct, fără intermediul unor programe, concursuri. A doua problemă o vedem prin faptul că folosirea fondurilor naționale, și în special a Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală, care este destinat tuturor, în fond și principiu, trebuie analizată profund, dacă nu suntem în fața unei discriminări. Cât de constituțională este această abordare, ținând cont că oamenii au drepturi egale și contribuie în mod egal la stat”, a declarat directorul executiv CALM, Viorel Furdui.
Guvernul susține că primăriile cu suficientă experiență și personal calificat vor putea implementa direct proiectele, în baza contractelor semnate cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Localitățile care nu au echipe specializate vor primi sprijin din partea Agențiilor de Dezvoltare Regională pentru achiziții, supravegherea lucrărilor și efectuarea plăților. Săptămâna viitoare, MIDR va organiza consultări cu primarii localităților care au trecut prin procesul de amalgamare. Discuțiile vor viza proiectele pregătite, prioritățile comunităților și problemele care ar putea apărea în etapa de implementare.
