Banca Națională a Moldovei a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 7% la 7,5% anual, după ce, pe 18 iunie, a crescut-o de la 6,5%. Decizia este explicată prin traiectoria ascendentă a inflației pe parcursul anului curent, determinată de factorii asociați cererii de consum, pe fondul șocurilor persistente de ofertă.
Potrivit unui comunicat emis de BNM, decizia a fost adoptată în unanimitate de Comitetul executiv al instituției pe 6 august. Totodată, rata dobânzii pentru creditele overnight a fost stabilită la 9,5%, iar cea pentru depozitele overnight, la 5,50%. În același timp, normele rezervelor obligatorii au rămas neschimbate, fiind de 18% pentru mijloacele în lei și de 26% pentru valuta liber convertibilă.
„Prin decizia de majorare a ratei de bază, Banca Națională a Moldovei își consolidează poziția antiinflaționistă și, ajustând gradual instrumentele de politică monetară, monitorizează cu precauție reacția indicatorilor sectorului real și monetar la impulsurile decizionale”, se arată în comunicat.
BNM precizează că va urmări în continuare cu atenție evoluțiile economice interne și externe, precum și riscurile și incertitudinile care pot influența dinamica inflației pe termen scurt și mediu.
Conform instituției, inflația anuală a constituit 6,51% în luna iunie 2026, fiind cu 0,25 puncte procentuale mai mică decât în luna precedentă și situându-se în imediata apropiere a limitei superioare a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale față de ținta de inflație pe termen mediu, stabilită la 5,0%.
„Pe ansamblul trimestrului II 2026, rata anuală a inflației a înregistrat nivelul de 6,68 la sută, ca urmare a creșterii prețurilor la carburanți și la serviciile de transport în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, depășind nesemnificativ valoarea anticipată în Raportul asupra inflației, mai 2026”, explică BNM.
TV8.md amintește că, pe 18 iunie, Banca Națională a Moldovei a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 6,5% la 7% anual, la doar o lună după ce o crescuse de la 5%. Decizia a fost explicată prin intensificarea presiunilor inflaționiste, atât din partea ofertei, cauzate de evoluțiile nefavorabile ale prețurilor internaționale la energie, alimente și materii prime, cât și din partea cererii interne, susținute de creșterea veniturilor populației.
