Din Italia, Norvegia, Franța sau Canada, au venit acasă pentru câteva zile ca să-și împărtășească experiențele și să vorbească despre problemele cu care se confruntă moldovenii din diasporă. Sunt oameni care trăiesc de ani buni peste hotare, iar unii chiar s au născut acolo, dar spun că legătura cu Republica Moldova a rămas puternică. Dorul de casă, tradițiile și familia îi fac să se gândească la revenire. Totuși, infrastructura, serviciile publice, educația și salariile mai mici îi determină, deocamdată, să rămână peste hotare.
Lilia Balaur s-a născut în Canada, acum 18 ani, însă Republica Moldova înseamnă pentru ea mai mult decât locul în care își petrece vacanțele de vară. Deși spune că se simte legată de țara părinților săi și s-ar vedea trăind aici, totuși, lipsa oportunităților pentru tineri o face să amâne, deocamdată, o revenire definitivă.
„- Te-ai născut acolo și ai crescut acolo. Te-ai gândit vreodată să te întorci?- Da, da. Gândul acesta există în fiecare zi. Dar dacă aș putea aduce aici toate oportunitățile pe care le am acolo, aș fi deja acasă. În Canada poți să începi să lucrezi de foarte devreme și sunt foarte multe oportunități. Aici este mai greu să îți găsești un loc de muncă atunci când ești student. Totuși, experiența de muncă îți oferă disciplină și te ajută să capeți experiență”, a declarat moldoveanca stabilită în Canada, Lilia Balaur.
Iar Ana Obreja trăiește de patru ani în Norvegia.
„În țară am activat la fel ca pedagog, timp de 11 ani am fost profesoară de matematică. În Norvegia, după ce am învățat limba norvegiană, la fel am început să activez la școală ca pedagog. Dacă mă gândesc să mă întorc acasă, ca și oricine, dar pentru viitorul copiilor mei totuși o să rămân acolo”, a declarat moldoveanca stabilită în Norvegia, Ana Obreja.
Ion Pădureț are deja cetățenie italiană. A plecat în Italia în 1998, după ce nu a reușit să găsească un loc de muncă stabil acasă.
„E un vis care nu ne părăsește, desigur dorim să ne întoarcem. Situația însă se poate schimba, acolo avem un lucru stabil”, a declarat moldoveanul stabilit în Italia, Ion Pădureț.
Povești ca ale lor au fost împărtășite astăzi la Forumul Diasporei. Mulți dintre moldovenii plecați peste hotare spun că rămân conectați cu Republica Moldova și se implică în proiecte de aici, dar o revenire definitivă rămâne dificilă. Salariile mai bune și perspectivele profesionale îi țin încă departe de casă.
„- Anul acesta împlinesc 10 ani de când sunt în Germania. M-am mutat după clasa a IX-a, pentru că îmi doream un viitor mai prosper. În 2016, ceea ce se întâmpla în Republica Moldova nu era ceea ce îmi doream pentru mine. Acolo am absolvit Facultatea de Business Internațional și Administrare. Acum am revenit în țară pentru câteva luni și m-am angajat la Agenția Națională pentru Tineret.- Preconizați să reveniți acasă?- Poate pentru perioade mai scurte”, a declarat moldoveanca stabilită în Germania, Sanda Iacub.
Una dintre temele discutate la Forumul Diasporei a fost revenirea copiilor din străinătate și adaptarea lor la sistemul educațional din Republica Moldova.
„- Am propus introducerea unor cursuri suplimentare de pregătire la Limba și literatura română pentru copiii care revin din diaspora. Mulți spun că este datoria părinților să-i învețe limba română. Da, una este să știi limba română și alta este să fii la zi cu programa și cu materiile predate la școală. Copiii care revin în clasele a VII-a, a VIII-a sau a IX-a nu sunt la același nivel cu colegii lor. De ce un copil care învață de note de 9 și 10 ajunge să ia 7 la Limba română? Copilul meu a avut cea mai mică notă la Limba română din școala în care învăța”, a declarat moldoveanca stabilită în Canada, Corina Cojocaru.
Prezenta la eveniment a fost și șefa statului, Maia Sandu.
„- Mesajul meu este că lucrăm pe toate aceste domenii pentru a îmbunătăți situația. În unele am reușit mai mult, în altele mai puțin, dar avem încă mult de lucru. Cel mai greu este să schimbăm atitudinea, iar aici am o rugăminte pentru toți cetățenii Republicii Moldova: să demonstrăm mai mult respect, în special cei care lucrează în instituțiile statului și interacționează cu persoanele care revin din diaspora, dar și între noi, cei de acasă.”
Zilele Diasporei 2026 au început pe 3 august și se vor desfășura pe parcursul întregii luni, sub genericul „Oriunde am fi, Moldova ne unește!”. Forumul Diasporei, organizat la Palatul Republicii, este principalul eveniment din agendă. Participanții discută despre implicarea civică, integrarea europeană și rolul comunităților de moldoveni din străinătate în dezvoltarea țării.
