Reforma „Restart în educație” a fost amânată până în 2028 în municipiile Chișinău și Bălți, precum și în UTA Găgăuzia. Anunțul a fost făcut pe 13 august de ministrul Educației, Dan Perciun, care a precizat că a transmis Parlamentului un set de amendamente prin care noile prevederi urmează să intre în vigoare cu un an mai târziu în aceste trei unități teritoriale decât în restul țării.
Potrivit lui Perciun, motivele acestei decizii diferă în cele trei cazuri.
Astfel, în cazul municipiului Chișinău, Dan Perciun susține că autoritățile locale s-ar fi opus reformei și ar fi blocat pregătirea acesteia.
„Le oferim încă un an. Dar acest an trebuie folosit pentru a demonstra că actualul model de administrare, pe care îl apără, poate rezolva problemele reale ale școlilor din capitală”, a scris Perciun.
Printre problemele menționate de acesta se numără supraaglomerarea școlilor, incluziunea copiilor cu cerințe educaționale speciale și sprijinul acordat acestora în instituțiile de învățământ, plățile informale, precum și milioane de lei alocate anual din bugetul de stat pentru educația din municipiu, dar care ar rămâne nevalorificate.
„Chișinăul are profesori foarte buni, elevi cu rezultate foarte bune și multe instituții performante. Tocmai de aceea, credem că administrația municipiului trebuie să demonstreze că poate rezolva și aceste probleme sistemice”, a menționat ministrul Educației.
În replică, primarul Ion Ceban a scris pe Facebook că „educația nu trebuie să fie un experiment pentru cei de la guvernare”. Mesajul a fost preluat și de șeful adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a municipiului Chișinău, Andrei Pavaloi.
Edilul a criticat din nou reforma „Restart”, susținând că aceasta nu rezolvă problemele salariale ale profesorilor și nici pe cele legate de birocrația excesivă. Potrivit lui, reforma nu prevede crearea unor noi locuri de muncă sau a unor locuri suplimentare pentru elevi și nici investiții în instituțiile de învățământ, inclusiv pentru construcția și modernizarea acestora. În schimb, afirmă Ceban, scopul principal al reformei ar fi centralizarea școlilor sub controlul autorităților centrale.
În cazul municipiului Bălți, Perciun își justifică decizia prin dorința de a avea o „abordare uniformă” cu Chișinăul, deși susține că orașul din nordul țării ar fi fost pregătit să implementeze reforma începând din 2027.
„La Bălți, acest interval de timp va fi folosit în special pentru trecerea școlilor la autogestiune financiară și pentru clarificarea unor aspecte ce țin de delimitarea proprietăților”, a explicat Perciun.
O situație distinctă este înregistrată în UTA Găgăuzia, unde, potrivit autorităților din educație, statutul juridic special al autonomiei impune anumite particularități. Astfel, reforma nu va presupune „schimbarea subordonării școlilor din autonomie, ținând cont de prevederile legii speciale”.
„În același timp, în autonomie sunt în desfășurare o serie de procese politice și instituționale care trebuie să ajungă la o finalitate în acest an. În aceste condiții, considerăm rezonabil ca 2028 să fie anul intrării în vigoare a prevederilor reformei aplicabile UTA Găgăuzia”, se arată în mesajul ministrului.
La final, Perciun și-a exprimat speranța că proiectul de reformă va fi votat în lectura a doua până la sfârșitul lunii august sau, cel târziu, la începutul lunii septembrie.
În prezent, școlile din Republica Moldova sunt administrate de direcțiile raionale și municipale de învățământ. Reforma prevede înlocuirea acestora cu 35 de Agenții Teritoriale pentru Educație, iar școlile urmează să fie finanțate direct de la bugetul de stat, în funcție de costul standard per elev.
Grădinițele și instituțiile extrașcolare vor rămâne în gestiunea autorităților locale. Cele 35 de agenții urmează să fie create până la 30 octombrie 2026, iar reforma va intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, cu excepția școlilor din UTA Găgăuzia.
