Standard

„Suntem aproape de a găsi calea unică a Moldovei”. Interviu cu Stela Jemna, despre atragerea investițiilor și viitorul țării


photo_2023-08-27_20-04-20.jpg

Interviu cu directoarea executivă Startup Moldova Natalia Bejan: „Avem talentul necesar pentru a dezvolta companii de top”

347630726_655841176575493_5979025652705105430_n.jpg

/VIDEO/ Profesiile viitorului, cu purtătorul de cuvânt al MAEIE, Daniel Vodă. „Comunicarea nu se face în vederea lustruirii imaginii cuiva”

219907022_915377302653313_1137955881494767207_n

Profesiile viitorului// Inteligența artificială și empatia ca formă de dragoste față de oameni. Diana Berari, despre meseria de psiholog

captura-ecran-209

/VIDEO/ Profesiile viitorului. Despre orientare în carieră și ce să înveți ca să devii concurențial

dinu

/VIDEO/ Profesiile viitorului. Despre marketing cu Liliana Enachi

liliana-enache

/VIDEO/ Profesiile viitorului. Tatiana Pitușcan, despre meseria de profesor: Este un job în continuă schimbare, o aventură

screenshot_887

TOP ȘTIRI

<p><strong>Chiar dacă și anul acesta, la fel ca în ultimii, fermierii moldoveni vor suporta pierderi mari din cauza secetei, nu se așteaptă o creștere a prețurilor la produsele agricole. Asta deoarece Republica Moldova își acoperă necesitățile pentru sectorul agricol de mai multe ori. Declarațiile au fost făcute de ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, în cadrul ediției de miercuri, 11 septembrie, a emisiunii „Новая неделя” de la TV8.</strong></p><p>Potrivit ministrului Agriculturii, nici măcar reducerea recoltei nu va duce la lipsuri și nu va afecta semnificativ prețurile, deoarece consumul este scăzut, iar culturile legate de securitatea alimentară, cum ar fi grâul și porumbul, sunt subvenționate.&nbsp;</p><p>„În toamna anului 2023 s-au plantat 320 de mii de hectare de grâu. Acum, Ministerul Agriculturii are raportări (de pierderi din cauza secetei) pentru 10-11 mii de hectare care au fost deteriorate. Bineînțeles, recolta nu este cea așteptată, dar da, floarea-soarelui este încă în curs de recoltare și nu există încă cifre.</p><p>Din cantitatea totală produsă, consumăm floarea soarelui în intervalul 50-60 de tone din 700 de mii de tone, aceasta este mai puțin de 10%. Când vorbim de o grupă de cereale: floarea soarelui, porumb, grâu, cred că astăzi nu sunt probleme și nu trebuie să ne așteptăm la creșteri de preț aici”, a spus ministrul.</p><p>Potrivit acestuia, cât privește sfecla de zahăr, situația este mai complicată pe unele câmpuri, unde s-au înregistrat pierderi de recoltă de 100%. Totuși, este dificil de făcut estimări, spune ministrul care a mai subliniat că tabloul va deveni mai clar la începutul lunii octombrie.&nbsp;</p><p>Ministrul Agriculturii a admis că prețurile la zahăr ar putea crește, însă nu a făcut o prognoză exactă.&nbsp;</p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=z5GWEHb_YWo"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/z5GWEHb_YWo" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

Seceta de anul acesta, urmată de scumpiri la produsele agricole? Cea mai complicată situație, legată de recolta de sfeclă de zahăr

sfecla de zahăr.jpg

politic

<p><strong>Fostul președinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, este invitatul de astăzi al emisiunii „Cutia Neagră” cu Mariana Rață.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/11/9bce6e56-de4e-4878-9b3b-caa9085d9348_PROMO120924CUTIANEAGRAJOI.mp4" controls=""></video></div></div><p>Nu ratați<a href="youtu.be/LPDU8KYOlpg" target="_blank"><strong> interviul exclusiv</strong></a> de la 19:55, doar la TV8.&nbsp;</p><p><a href="https://bit.ly/3JkDiPf" target="_blank"><strong>Abonează-te la canalul de Youtube „Cutia Neagră cu Mariana Rață”</strong></a><strong>!</strong></p>

/PROMO/

/PROMO/ Ex-președintele Nicolae Timofti - invitatul special al emisiunii „Cutia Neagră” cu Mariana Rață

Cutia Timofti.webp

<p><strong>Timpul își pune amprenta tot mai mult asupra Catedralei Sfânta Teodora de la Sihla din centrul orașului. Cel mai mult s-a deteriorat acoperișul, de unde, acum doi ani, o cruce s-a prăbușit chiar pe trotuar. Pentru a fi restaurat în totalitate, e nevoie de două milioane de lei, bani de care biserica nu dispune și nici autoritățile nu îi oferă. În această situație, slujitorii bisericii au decis să apeleze la oamenii de bună credință. Duminică, în preajma catedralei va avea loc un mic concert, unde va avea loc o colectare de fonduri.&nbsp;</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/11/596bf5eb-2860-4ec7-bc9d-c22ed05a6bf1_ACOPERICATEDRAL.mp4" controls=""></video></div></div><p><i>„Cu anii s-au măcinat mai multe lucruri și acoperișul, și lemnul, și metalul și am ajuns la o situație când se risipește, se distrug bolțile și acoperișul bisericii și ținând cont că ministerul nu poate să ne ajute, nu are cum, nu are cu ce, deși e monument de arhitectură important, am strâns bănuț cu bănuț la biserică, însă nu este de ajuns”,</i> a declarat protoiereul și parohul bisericii „Sfânta Teodora de la Sihla”, Ioan Ciuntu.</p><p>Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla” are 130 de ani. De atunci nu a fost renovată niciodată, doar reparații de urgență, cum ar fi cea de acum doi ani, când a căzut o cruce chiar pe trotuar. Deoarece se risipește, acum una din turlele bisericii este învelită cu peliculă. Mai grav e că sunt și bucăți de tablă desprinse, care ar putea cădea în orice moment. Pentru a putea restaura acoperișul, slujitorii locașului au decis să organizeze o campanie de colectare de fonduri. În cadrul acțiunii se vor oferi și cărți.&nbsp;</p><p><i>„Am convenit pentru 15 septembrie să venim cu un maraton și cu un telemaraton, ca noi, la rândul nostru, să venim și noi cu o donație de carte pentru cei care vor lua parte, 16 titluri de carte semnate de persoana umilă și creștinii care vor avea putință să ia parte și ei cu un ajutor financiar”,</i> a declarat protoiereul și parohul bisericii „Sfânta Teodora de la Sihla”, Ioan Ciuntu.</p><p>Duminică, imediat după slujbă, în jurul orei 10:30, oamenii sunt așteptați în fața catedralei, unde va avea loc un mic concert și unde vor putea dona bani pentru reconstrucția locașului. Potrivit parohului bisericii, e nevoie de o sumă impunătoare- în jur de două milioane de lei. Deși oamenii cred că statul trebuie să aloce bani pentru renovarea bisericii, în condițiile în care acest lucru nu se întâmplă, salută ințiativa preoților de a colecta donații de la credincioși.</p><p><i>„Este deplorabil, ar trebui ca autoritățile să intervină și să ajute biserica, dacă autoritățile sunt pasive, măcar preoții să se implice. Dumneavoastră veniți la această biserică?- Uneori, nu este biserica la care vin permanent, dar uneori da.- Și credeți că este nevoie?- Da pentru că este un monument de arhitectură, e făcut de însuși Bernardazzi și e păcat să se piardă un așa monument de cultură și istorie”.</i></p><p><i>„Cred că ar trebui și un ajutor din partea noastră, cei care au nevoie de ajutorul lui Dumnezeu cred că ar trebui să vină.”</i></p><p><i>„Locul e foarte populat și nu e deloc bine, bineînțeles trebuie reparat.”</i></p><p>Biserica Sfânta Teodora de la Sihla este un lăcaș de cult și monument de arhitectură de importanță națională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură din municipiul Chișinău. Aceasta oficiază slujbe atât pe stil nou, cât și pe stil vechi. Clădirea a fost construită în anul 1895.&nbsp;</p><p><i><strong>Date bancare</strong></i></p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/09/11/8074a4ce-7b1b-446a-89f2-102adc154032_309e1bb9-85f9-4ceb-b787-39a30f8cbc41.webp"></figure>

/VIDEO/

/VIDEO/ Îndemn la ajutor. Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla” are nevoie de renovare

social

Redacția TV8

design fără titlu - 2024-09-11T182755.826.webp

economic

timp liber

Sci-Tech&Media

<p><strong>„</strong><a href="https://tv8.md/category/emisiuni/secretul-banilor" target="_blank"><strong>Secretul Banilor</strong></a><strong>” este un nou produs de la TV8, dedicat finanțelor și educației financiare. Pentru că banii ne influențează aproape fiecare aspect al vieții, aici vom afla cum putem lua decizii mai inteligente pentru un viitor financiar mai sigur.&nbsp;</strong></p><p>În plus, vom analiza piețele și vom discuta despre realitățile economice cu experți și lideri din domeniu.&nbsp;</p><p>Ne propunem ca fiecare ediție să va aducă răspunsuri la întrebări pe care, poate, nici nu știați că trebuie să le puneți! <strong>Rămâneți alături de noi pentru a descoperi „</strong><a href="https://tv8.md/category/emisiuni/secretul-banilor" target="_blank"><strong>Secretul banilor</strong></a><strong>”: Duminică, la ora 18:30.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/10/129c2a48-645a-45ad-ab87-eefae4ea6b28_PROMO2024SECRETULBANILORFINALLOGO.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/ „Secretul banilor” la TV8: Cum să luăm decizii inteligente pentru un viitor financiar mai sigur

SCREEN SECRETUL BANILOR_00593.webp

<p><strong>Președintele rus Vladimir Putin a cerut ca avionul său să fie escortat de avioane de luptă rusești în timpul vizitei sale în Turcia, scrie publicația Middle East Eye. Dictatorul rus se teme că Ucraina i-ar putea doborî avionul în aer. În plus, din moment ce Turcia este membră a NATO, oficialii ruși sunt deosebit de îngrijorați de posibilele atentate la viața lui Putin însuși sau a anturajului său, au spus sursele, citează </strong><a href="https://adevarul.ro/stiri-externe/rusia/putin-vrea-sa-vina-in-turcia-insotit-de-propriile-2387415.html" target="_blank"><strong>Adevărul.</strong></a><strong>&nbsp;</strong></p><p>Această cerere a Moscovei, precum și posibila aterizare a avioanelor de luptă rusești pe teritoriul Turciei, potrivit unor surse, este motivul pentru care vizita lui Putin la Ankara este amânată constant, deoarece sistemele de apărare aeriană NATO din țară pot percepe astfel de aeronave ca ținte inamice.</p><p>O sursă familiarizată cu discuțiile a spus că este puțin probabil ca Turcia să închidă sistemele NATO pentru a răspunde cererii Rusiei.</p><p>În timpul discuțiilor finale ale vizitei, oficialii ruși și turci au discutat despre sosirea lui Putin în prima săptămână a lunii octombrie. Totuși, capriciile dictatorului rus fac ca planificarea și organizarea vizitei să fie foarte puțin probabilă, a adăugat interlocutorul publicației.</p><p>Doi foști ambasadori turci, care anterior au fost implicați îndeaproape în protocolul diplomatic privind vizitele șefilor de stat străini, au calificat cererea Rusiei „foarte neobișnuită”.</p><p><i>„Guvernul turc poate trimite avioane de luptă pentru a escorta șefii de stat străini ca un gest. Cu toate acestea, nu-mi amintesc o singură vizită în care șefii statelor străine ar dori să ia cu ei avioanele de luptă ale țării lor”</i>, a spus unul dintre foștii ambasadori.</p><p>Cu toate acestea, cererile rusești nu se limitează la avioanele de luptă.</p><p>Oficialii ruși se plâng, de asemenea, că cele mai mari trei unități hoteliere din Ankara - Hilton, Sheraton și JW Marriott - sunt deținute de Statele Unite.</p><p>Moscova, potrivit celor la curent cu discuțiile, consideră lanțurile hoteliere americane periculoase pentru șeful statului rus.</p><p>Așa că liderul rus dorește ca Ankara să-i ofere o casă de oaspeți guvernamentală, ceea ce este foarte neobișnuit și fără precedent.</p><p>&nbsp;</p><p>Putin a vizitat ultima dată Ankara în 2014. Surse au declarat pentru ziar anul trecut că preocupările de securitate ale lui Putin ar fi putut juca un rol în amânarea vizitei sale la Ankara.</p><p>Turcia și Rusia au relații strategice bazate pe energie , comerț și turism. Totodată, la începutul acestui an, Putin a criticat Ankara pentru că a furnizat arme Ucrainei.</p><p>&nbsp;</p><p>Moscova este îngrijorată și de sistemul bancar turc, care a suspendat operațiunile cu Rusia după ce SUA au impus în decembrie sancțiuni secundare care amenință instituțiile financiare care fac afaceri cu băncile rusești. Această mișcare a dus la pierderea unui anumit volum al comerțului bilateral.</p><p>Moscova ar dori să construiască o a doua centrală nucleară în Sinop, Turcia. Cele două țări discută și despre înființarea unui hub de gaze în vestul Turciei.</p><h2><strong>Erdogan vrea revenirea Crimeii la Ucraina</strong></h2><p>Revenirea Crimeei în Ucraina este o cerință a dreptului internațional, iar Turcia a susținut întotdeauna independența Ucrainei, a declarat președintele turc Recep Tayyip Erdogan în timpul discursului adresat participanților la Platforma Crimeea, relatează Anadolu .</p><p>El a subliniat că durerea suferită de tătarii din Crimeea în urma evacuării forțate de către autoritățile sovietice nu s-a potolit de 80 de ani. Președintele turc a numit asigurarea securității și bunăstării poporului tătar din Crimeea una dintre prioritățile politicii externe a Turciei.</p><p>&nbsp;</p><p>„<i>Este bine că în iunie, după aproape trei ani de captivitate, a fost eliberat vicepreședintele Adunării Naționale a Tătarilor din Crimeea, Neriman Djelal. Sperăm în eliberarea rapidă a tuturor compatrioților noștri tătari din Crimeea, inclusiv a fraților Asan și Aziz Akhtemov</i>”, a spus Erdogan.</p><p>Această declarație cu siguranță nu-i va plăcea liderului de la Kremlin.</p><p>Turcia a depus o cerere de aderare la BRICS . Este o organizație care se prezintă ca o alternativă la instituțiile dominate de Occident, precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional. Potrivit Bloomberg, decizia Ankarei se datorează dorinței de a-și consolida influența globală și de a stabili noi legături în afara aliaților tradiționali occidentali.</p>

Îngrijorat de posibile atentate? Putin vrea să vină în Turcia însoțit de propriile sale avioane de luptă, însă Erdogan l-a refuzat

6411b6ad9aa2e6001956f9df.webp

Vreau în Europa

<p><strong>Jurnalista TV8 Veronica Gherbovețchii a venit cu un mesaj emoționant în contextul campaniei „Vreau în Europa”:</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/08/5fb200ed-b745-4056-8eab-ebdc5d4b0abe_TIZEREUROPAVERONICAGHERBOVETCHI.mp4" controls=""></video></div></div><p><i>"Pentru mine, Europa este despre siguranță. Deseori, atunci când alegem țara în care să călătorim împreună cu familia, ne îndreptăm în primul rând către țările din UE pentru că, odată ce ne aflăm pe teritoriul blocului comunitar, suntem mult mai protejați în fața unor eventuale incidente. Chiar dacă ni s-ar întâmpla ceva - vom fi ajutați, bineînțeles. Pe lângă siguranță, Europa vine cu libertatea de a călători, fără timp pierdut în vămi și controale riguroase. Deci, da: Vreau în Europa!", </i>a menționat moderatoarea emisiunii <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/moldova-gandeste" target="_blank"><strong>Moldova gândește </strong></a>de la TV8.</p><p><a href="https://tv8.md/category/vreau-in-europa" target="_blank"><strong>„Vreau în Europa”</strong></a> este o campanie lansată de TV8. În cadrul acestui proiect, reporterii noștri vizitează mai multe țări, membre ale Uniunii Europene, ca să aducă în casele Dumneavoastră reportaje despre cum e să fii parte a celei mai prospere uniuni politice din lume.&nbsp;</p><p>Vom vorbi despre fonduri europene, mediu de afaceri, protecție socială, dar și cum s-a schimbat calitatea vieții în statele ce au aderat la comunitate în ultimii 20 de ani. Proiectul vine să confirme valorile ce au stat la originea TV8. Suntem promotori ai principiilor democrației, inclusiv libertatea de exprimare, ce stau la baza Uniunii Europene.&nbsp;</p>

/VIDEO/ #VreauÎnEuropa. Jurnalista TV8 Veronica Gherbovețchii: „Pentru mine, Uniunea Europeană este despre siguranță”

<p><strong>Jurnalista TV8 Veronica Gherbovețchi a venit cu un mesaj emoționant în contextul campaniei „Vreau în Europa”.&nbsp;</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/08/5fb200ed-b745-4056-8eab-ebdc5d4b0abe_TIZEREUROPAVERONICAGHERBOVETCHI.mp4" controls=""></video></div></div><p><a href="https://tv8.md/category/vreau-in-europa" target="_blank"><strong>„Vreau în Europa”</strong></a> este o campanie lansată de TV8. În cadrul acestui proiect, reporterii noștri vizitează mai multe țări, membre ale Uniunii Europene, ca să aducă în casele Dumneavoastră reportaje despre cum e să fii parte a celei mai prospere uniuni politice din lume.&nbsp;</p><p>Vom vorbi despre fonduri europene, mediu de afaceri, protecție socială, dar și cum s-a schimbat calitatea vieții în statele ce au aderat la comunitate în ultimii 20 de ani. Proiectul vine să confirme valorile ce au stat la originea TV8. Suntem promotori ai principiilor democrației, inclusiv libertatea de exprimare, ce stau la baza Uniunii Europene.&nbsp;</p>

/VIDEO/ #VreauÎnEuropa. Veronica Gherbovețchi:

veronica vrea in europa.webp

/LIVE TEXT/

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 932: Răspuns urgent, avion doborât și amenințare atomică! Zelenski respinge oferta Chinei și Braziliei

Volodimir Zelenski Ucraina război.webp

externe

<p><strong>Viena este un fel de Mecca pentru toți cei pasionați de operă. Artiștii care ajung să evolueze pe scenele de acolo ating apogeul carierei, pentru că asta înseamnă să fii printre cei mai buni din lume. Dar puțini sunt cei care știu că și Republica Moldova are o contribuție la formarea patrimoniului cultural al Europei. La opera din Viena a cântat Maria Cebotari, renumita „privighetoarea Basarabiei” , dar și instrumentiști moldoveni cu renume mondial. Cu una dintre violonistele de la Chișinău, stabilite la Viena, faceți cunoștință în reportajul ce urmează.&nbsp;</strong></p><p>Faceți cunoștință cu Alexandra Tîrșu, recunoscută la nivel mondial drept una dintre cele mai talentate violoniste ale generației sale. Artista vine din Republica Moldova și cântă pe marile scene la o vioară Stradivarius ce datează din 1717. Aceasta i-a fost oferită de fondul Societății Stradivarius de la Chicago.&nbsp;</p><p>Alexandra Tîrșu este absolventa Universității de Muzică din Viena, una dintre cele mai apreciate instituții de profil din lume. După încheierea studiilor a decis să rămână în capitala austriacă, acolo unde, spune ea, arta e la ea acasă.&nbsp;</p><p><i>„Viena fiind orașul muzicii, aici se află foarte multe săli de concerte frumoase, vestite și importante. Noi ne aflăm aici, lângă Konzerthaus, unde am și evoluat de mai multe ori. Nivelul muzicii e foarte înalt, mai ales muzică clasică. Mereu poți să te duci la un concert seara, găsești în fiecare sală de concert un star. Este și o susținere mare din partea guvernului, foarte multe finanțe se dau pentru artă, proiecte, pentru cultură. Dacă ne uităm puțin, e un oraș de istorie mare și clar că e cu mult mai ușor să faci muzică aici, unde totul te inspiră. Te-ai dus pe o stradă, acolo a trăit Beethoven, te duci pe alta - acolo a trăit Mozart”,</i> a declarat Alexandra Tirsu.</p><p>Acum, Alexandra culege aplauze și ovații pe toate scenele mapamondului, de la Berlin, Hamburg și București până la Seoul, Shanghai și Beijing. Revine, însă, mereu la Viena.&nbsp;</p><p>„În inima Europei, Viena este incontestabil centrul cultural al Austriei și una dintre capitalele mondiale ale muzicii. Operele, concertele și spectacolele de teatru joacă de secole un rol important în viața vieneză, iar mulți compozitori de renume mondial, precum Mozart sau Strauss au trăit și au lucrat în această metropolă. De-a lungul anilor, austriecii au știut să păstreze patrimoniul cultural , dar au lăsat loc și pentru dezvoltare și inovații”.</p><p>Mihaela Mocanu, care zilele trecute și-a încheiat mandatul de ambasador în Austria, vorbește cu mândrie despre contribuția artiștilor originari din Republica Moldova la promovarea imaginii țării noastre.&nbsp;</p><p><i>„Astfel de valori ca Alexandra Tîrșu sau Maria Bunea, Marius Malinețchi sau Marcel Lazăr, care actualmente am înțeles că face concerte în Republica Moldova, și încă avem mulți pe care din economie de timp nu reușesc să le spun numele la toți, aduc o contribuție extraordinară promovării imaginii în Austria, dar totodată și prezentării RM în calitate de țară care aduce valori. RM, cum spuneam, nu este doar un beneficiar al oportunităților UE, dar iată prin artiștii pe care îi avem, RM demonstrează că avem valori care pot aduce contribuție la îmbogățirea diversității culturale europene”,</i> a menționat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.</p><p>Dar nimeni, însă, nu a atins culmile Mariei Cebotari. Născută la Chișinău, la începutul secolului 20, între anii 1930 și 1940, soprana a fost inegalabilă în vremea ei, fiind angajata operei de la Viena până la sfârșitul vieții.</p><p><i>„Deseori eram într-o, nu aș spune că polemică, dar era un fel de concurență între noi, moldovenii și austriecii: cui aparține mai mult Maria Cebotari. Până la urmă am ajuns la înțelegerea că ea ne aparține nouă tuturor, atât timp cât Maria Cebotari a devenit steaua culturii pe care noi, ambele state, le împărtășim”,</i> a declarat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.</p><p>Cifre oficiale arată că în Austria sunt stabiliți doar o mie de moldoveni. Dar pentru că mulți au ajuns aici cu acte românești, ambasada noastră de la Viena crede că ar fi vorba de o diaspora de patru-cinci mii. Mulți dintre aceștia sunt angajați în cadrul organizațiilor internaționale.&nbsp;</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/07/5545e3c4-a50b-4524-96d4-6b2908860ddf_moldoveancaaustria.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Viena i-a dat aripi: Povestea moldovencei care strălucește cu o vioară pe marile scene ale lumii

<p><strong>Viena este un fel de Mecca pentru toți cei pasionați de operă. Artiștii care ajung să evolueze pe scenele de acolo ating apogeul carierei, pentru că asta înseamnă să fii printre cei mai buni din lume. Dar puțini sunt cei care știu că și Republica Moldova are o contribuție la formarea patrimoniului cultural al Europei. La opera din Viena a cântat Maria Cebotari, renumita „privighetoarea Basarabiei” , dar și instrumentiști moldoveni cu renume mondial. Cu una dintre violonistele de la Chișinău, stabilite la Viena, faceți cunoștință în reportajul ce urmează.&nbsp;</strong></p><p>Faceți cunoștință cu Alexandra Tîrșu, recunoscută la nivel mondial drept una dintre cele mai talentate violoniste ale generației sale. Artista vine din Republica Moldova și cântă pe marile scene la o vioară Stradivarius ce datează din 1717. Aceasta i-a fost oferită de fondul Societății Stradivarius de la Chicago.&nbsp;</p><p>Alexandra Tîrșu este absolventa Universității de Muzică din Viena, una dintre cele mai apreciate instituții de profil din lume. După încheierea studiilor a decis să rămână în capitala austriacă, acolo unde, spune ea, arta e la ea acasă.&nbsp;</p><p><i>„Viena fiind orașul muzicii, aici se află foarte multe săli de concerte frumoase, vestite și importante. Noi ne aflăm aici, lângă Konzerthaus, unde am și evoluat de mai multe ori. Nivelul muzicii e foarte înalt, mai ales muzică clasică. Mereu poți să te duci la un concert seara, găsești în fiecare sală de concert un star. Este și o susținere mare din partea guvernului, foarte multe finanțe se dau pentru artă, proiecte, pentru cultură. Dacă ne uităm puțin, e un oraș de istorie mare și clar că e cu mult mai ușor să faci muzică aici, unde totul te inspiră. Te-ai dus pe o stradă, acolo a trăit Beethoven, te duci pe alta - acolo a trăit Mozart”,</i> a declarat Alexandra Tirsu.</p><p>Acum, Alexandra culege aplauze și ovații pe toate scenele mapamondului, de la Berlin, Hamburg și București până la Seoul, Shanghai și Beijing. Revine, însă, mereu la Viena.&nbsp;</p><p><i>„În inima Europei, Viena este incontestabil centrul cultural al Austriei și una dintre capitalele mondiale ale muzicii. Operele, concertele și spectacolele de teatru joacă de secole un rol important în viața vieneză, iar mulți compozitori de renume mondial, precum Mozart sau Strauss au trăit și au lucrat în această metropolă. De-a lungul anilor, austriecii au știut să păstreze patrimoniul cultural , dar au lăsat loc și pentru dezvoltare și inovații”.</i></p><p>Mihaela Mocanu, care zilele trecute și-a încheiat mandatul de ambasador în Austria, vorbește cu mândrie despre contribuția artiștilor originari din Republica Moldova la promovarea imaginii țării noastre.&nbsp;</p><p><i>„Astfel de valori ca Alexandra Tîrșu sau Maria Bunea, Marius Malinețchi sau Marcel Lazăr, care actualmente am înțeles că face concerte în Republica Moldova, și încă avem mulți pe care din economie de timp nu reușesc să le spun numele la toți, aduc o contribuție extraordinară promovării imaginii în Austria, dar totodată și prezentării RM în calitate de țară care aduce valori. RM, cum spuneam, nu este doar un beneficiar al oportunităților UE, dar iată prin artiștii pe care îi avem, RM demonstrează că avem valori care pot aduce contribuție la îmbogățirea diversității culturale europene”,</i> a menționat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.</p><p>Dar nimeni, însă, nu a atins culmile Mariei Cebotari. Născută la Chișinău, la începutul secolului 20, între anii 1930 și 1940, soprana a fost inegalabilă în vremea ei, fiind angajata operei de la Viena până la sfârșitul vieții.</p><p><i>„Deseori eram într-o, nu aș spune că polemică, dar era un fel de concurență între noi, moldovenii și austriecii: cui aparține mai mult Maria Cebotari. Până la urmă am ajuns la înțelegerea că ea ne aparține nouă tuturor, atât timp cât Maria Cebotari a devenit steaua culturii pe care noi, ambele state, le împărtășim”,</i> a declarat ex-ambasadoarea Republicii Moldova în Austria, Mihaela Mocanu.</p><p>Cifre oficiale arată că în Austria sunt stabiliți doar o mie de moldoveni. Dar pentru că mulți au ajuns aici cu acte românești, ambasada noastră de la Viena crede că ar fi vorba de o diaspora de patru-cinci mii. Mulți dintre aceștia sunt angajați în cadrul organizațiilor internaționale.&nbsp;</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/07/5545e3c4-a50b-4524-96d4-6b2908860ddf_moldoveancaaustria.mp4" controls=""></video></div></div>

cover vreau.webp

<p><strong>Furtuna de aseară a transformat în râuri unele străzi din Chișinău. Traficul a fost blocat, iar mai mulți șoferi au rămas fără plăcuțe de înmatriculare. Mai multe fotografii cu numerele mașinilor au fost postate pe rețelele sociale pentru ca șoferii să le găsească mai ușor.</strong></p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/09/12/89d324f0-b630-40f9-839a-6a4dcef3798f_459263659267259721237146961632205602159754756n.webp"><figcaption>foto: fb/GBM Online</figcaption></figure><p>În cazul în care numerele au fost pierdute, șoferii se pot adresa la orice secție de înmatriculare a transportului pentru a depune o cerere şi un set de documente: actul de identitate al proprietarului auto, în original, copia certificatului de înmatriculare, declarația privind pierderea/furtul/deteriorarea plăcilor cu număr de înmatriculare. Pentru un set din două plăci, șoferii vor plăti 550 de lei, iar o singură placă costă 350 de lei. Plăcuțele pot fi eliberate în termen de până la 3 zile lucrătoare.</p><p>De dimineață, Primăria Chișinău a menționat că echipele de defrișatori continuă să intervină pe teren pentru a înlătura crengile rupte și alte situațiile de avariere apărute în urma ploilor și rafalelor de vânt. Se lucrează și la curățarea grilajelor canalizării pluviale și la salubrizarea străzilor, iar alte echipele salubrizează trotuarele.&nbsp;</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/12/224d6f86-a2eb-4e97-876e-83fe15611269_video5409078651486493440.mp4" controls=""></video></div></div><p><i>video: strada Ion Creangă, sectorul Buiucani</i></p>

/VIDEO/ Dezastrul provocat de furtună la Chișinău: Râuri pe străzi, crengi rupte și plăcuțe auto pierdute

furtună.jpg

<p><strong>Grav accident la Botanica. Un bărbat de 76 de ani a murit după ce a fost lovit de o mașină. Potrivit poliției, șoferul care s-ar face vinovat a încercat să fugă de la fața locului, dar a fost reținut.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/04/c42ce996-c1ea-42bf-b9db-94dd4feaaf84_video5386346201337581041online-video-cutter.com.mp4" controls=""></video></div></div><p>Accidentul s-a produs în jurul orei 7:00, pe bd. Dacia. Poliția a stabilit că un Audi, condus de un tânăr de 26 de ani a lovit un bărbat de 76 de ani, care traversa strada regulamentar. În urma impactului, bărbatul a decedat pe loc.</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/09/04/f5f524a9-d8d4-4895-83f0-36fd4f8e1628_Designfrtitlu67.webp"><figcaption>foto: tv8, fb/Ilie Gulca</figcaption></figure><p>Șoferul a încercat să scape, dar a fost reținut de polițiști. Bărbatul a refuzat testarea alcoolscopică, urmând să-i fie prelevate probele biologice pentru a se stabili dacă era sau nu sub influența alcoolului sau a altor substanțe. Acesta va fi reținut pentru 72 de ore.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/04/623bbc07-d0e2-4e90-99ad-cb77c4d55d2b_video53863462013375810841.mp4" controls=""></video></div></div><p>Pe caz a fost inițiată o anchetă, pentru stabilirea tuturor circumstanțelor. Între timp, pe un canal de telegram a fost publicat un video cu momentul accidentului. Accidentul a creat ambuteiaje în zonă.&nbsp;</p><figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/09/04/cfda158a-acec-4356-8174-2a6565b292e4_458216470101598013284355663911271571922458507n.webp"><figcaption>foto: fb/GBM Online</figcaption></figure>

/VIDEO/ Coșmar de dimineață, la Botanica: Un bătrân, lovit mortal de o mașină. Șoferul a încercat să fugă

Maria-Emilia Hîncu

<p>Grav accident la Botanica. Pe rețelele de socializare au apărut imagini cu o mașină răsturnată pe bulevardul Dacia. La fața locului se află poliția, ambulanța și pompierii. Poliția ne-a promis că va reveni cu detalii.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/04/c42ce996-c1ea-42bf-b9db-94dd4feaaf84_video5386346201337581041online-video-cutter.com.mp4" controls=""></video></div></div><p>Între timp, pe un canal de telegram a fost publicat un video cu momentul accidentului, două mașini s-au ciocnit. <i>știre în curs de actualizare...</i></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/04/623bbc07-d0e2-4e90-99ad-cb77c4d55d2b_video53863462013375810841.mp4" controls=""></video></div></div>

Coșmar de dimineață, la Botanica: 

Design fără titlu (67).webp

Design fără titlu (68).webp

<p><strong>Un incendiu puternic a izbucnit la Slobozia, în după amiaza zilei de 1 septembrie. Flăcările s-au extins după ce deșeurile unei gropi neautorizate din localitate, au luat foc.</strong></p><p>Vântul puternic a ridicat în aer sacii care ardeau și i-a împrăștiat la zeci de metri. Astfel, focul s-a extins până la miriștile de pe străzile orașului.</p><p>Potrivit așa-zisului Minister de Interne din regiunea transnistreană, la fața locului se află patru echipe de pompieri.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/01/c09b29c6-3617-471a-9577-9d1be22339b9_VID20240901171613842.mp4" controls=""></video></div></div><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/01/ad356f10-5b9c-44c6-9961-3214d077ae6c_VID20240901171624580.mp4" controls=""></video></div></div><p>Din fericire, nicio persoană nu a avut de suferit, dar flăcările s-au extins spre casele oamenilor, care au ieșit cu hainele afară.&nbsp;</p><p>Oamenii din Slobozia sunt disperați că au rămas fără case, fără documente, iar păsările și animalele domestice au pierit în flăcări.</p><p><i>Sursa video: INDEX</i></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/01/19b01d12-79fe-440f-b54b-217417eba6c1_VID20240901172741170.mp4" controls=""></video></div></div><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/01/df06d139-cdb4-48ff-90a5-f90cd52d1a32_VID20240901172735010.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Incendiu groaznic la Slobozia. Flăcările distrug casele oamenilor și au nimicit animalele domestice

incendiu.webp

<p><strong>Jurnalista TV8 Mariana Rață a venit cu un mesaj emoționant în contextul campaniei TV8 „Vreau în Europa”.&nbsp;</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/08/30/adadd47f-96fc-4dc9-a0f5-75c88b5cd394_TIZEREUROPAMARIANARATA.mp4" controls=""></video></div></div><p><i>"Bunica mea a îndurat foame. Cumplită. Era în 1946, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Bunica era copil. În acel an, în Moldova sovietică, au murit aproape 300.000 de copii, femei, bărbați, bătrâni.&nbsp;</i></p><p><i>În Europa, în acel an, nu a existat foamete. Nici mai târziu. În momente grele, țările Uniunii Europene s-au ajutat reciproc și ne-au ajutat și pe noi în momente de cumpănă.&nbsp;</i></p><p><i>Pentru mine, Europa înseamnă siguranță, susținere, înțelegere, acceptare, dreptate și libertate. Pentru mine, Europa înseamnă acasă", </i>a menționat jurnalista TV8.</p><p><a href="https://tv8.md/category/vreau-in-europa" target="_blank"><strong>„Vreau în Europa”</strong></a> este o campanie lansată de TV8. În cadrul acestui proiect, reporterii noștri vizitează mai multe țări, membre ale Uniunii Europene, ca să aducă în casele Dumneavoastră reportaje despre cum e să fii parte a celei mai prospere uniuni politice din lume.&nbsp;</p><p>Vom vorbi despre fonduri europene, mediu de afaceri, protecție socială, dar și cum s-a schimbat calitatea vieții în statele ce au aderat la comunitate în ultimii 20 de ani.&nbsp;</p><p>Proiectul vine să confirme valorile ce au stat la originea TV8. Suntem promotori ai principiilor democrației, inclusiv libertatea de exprimare, ce stau la baza Uniunii Europene.&nbsp;</p>

/VIDEO/ #VreauÎnEuropa. Mesajul emoționant al jurnalistei TV8 Mariana Rață: "Pentru mine, Europa înseamnă acasă"

<p><strong>Jurnalista TV8 Mariana Rață a venit cu un mesaj emoționant în contextul campaniei TV8 "Vreau în Europa".&nbsp;</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/08/30/adadd47f-96fc-4dc9-a0f5-75c88b5cd394_TIZEREUROPAMARIANARATA.mp4" controls=""></video></div></div><p><i>"Bunica mea a îndurat foame. Cumplită. Era în 1946, în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Bunica era copil. În acel an, în Moldova sovietică, au murit aproape 300.000 de copii, femei, bărbați, bătrâni.&nbsp;</i></p><p><i>În Europa, în acel an, nu a existat foamete. Nici mai târziu. În momente grele, țările Uniunii Europene s-au ajutat reciproc și ne-au ajutat și pe noi în momente de cumpănă.&nbsp;</i></p><p><i>Pentru mine, Europa înseamn siguranță, susținere, înțelegere, acceptare, dreptate și libertate. Pentru mine, Europa înseamnă acasă", </i>a menționat jurnalista TV8.</p><p><a href="https://tv8.md/category/vreau-in-europa" target="_blank"><strong>„Vreau în Europa”</strong></a> este o campanie lansată TV8. În cadrul acestui proiect, reporterii noștri vizitează mai multe țări, membre ale Uniunii Europene, ca să aducă în casele Dumneavoastră reportaje despre cum e să fii parte a celei mai prospere uniuni politice din lume.&nbsp;</p><p>Vom vorbi despre fonduri europene, mediu de afaceri, protecție socială, dar și cum s-a schimbat calitatea vieții în statele ce au aderat la comunitate în ultimii 20 de ani.&nbsp;</p><p>Proiectul vine să confirme valorile ce au stat la originea TV8. Suntem promotori ai principiilor democrației, inclusiv libertatea de exprimare, ce stau la baza Uniunii Europene.&nbsp;</p>

mariana rata vreau in ue.webp

<p><strong>Istoria de succes a Uniunii Europene începe la câțiva ani după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pentru a asigura o pace durabilă în Europa, 6 țări încep să coopereze între ele în domeniul producției cărbunelui și oțelului. Cum s-a ajuns la cele 27 de țări membre, urmăriți în materialul realizat de TV8:</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/08/30/1418c31d-cc4f-4a13-aaa8-42427e9d43de_VreauinEuropa-IstoriaUE.mp4" controls=""></video></div></div><p><a href="https://tv8.md/category/vreau-in-europa" target="_blank"><strong>„Vreau în Europa”</strong></a> este o campanie lansată TV8. În cadrul acestui proiect, reporterii noștri vizitează mai multe țări, membre ale Uniunii Europene, ca să aducă în casele Dumneavoastră reportaje despre cum e să fii parte a celei mai prospere uniuni politice din lume.&nbsp;</p><p>Vom vorbi despre fonduri europene, mediu de afaceri, protecție socială, dar și cum s-a schimbat calitatea vieții în statele ce au aderat la comunitate în ultimii 20 de ani.&nbsp;</p><p>Proiectul vine să confirme valorile ce au stat la originea TV8. Suntem promotori ai principiilor democrației, inclusiv libertatea de exprimare, ce stau la baza Uniunii Europene.&nbsp;</p>

/VIDEO/ #VreauÎnEuropa: Istoria UE. Cum au fost puse bazele uniunii de succes și cum a crescut la 27 de state membre 

<p><strong>Istoria de succes a Uniunii Europene începe la câțiva ani după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Pentru a asigura o pace durabilă în Europa, 6 țări încep să coopereze între ele în domeniul producției cărbunelui și oțelului. Cum s-a ajuns la cele 27 de țări membre, urmăriți în materialul realizat de TV8:</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/08/30/1418c31d-cc4f-4a13-aaa8-42427e9d43de_VreauinEuropa-IstoriaUE.mp4" controls=""></video></div></div><p><strong>„Vreau în Europa”</strong> este o campanie lansată TV8. În cadrul acestui proiect, reporterii noștri vizitează mai multe țări, membre ale Uniunii Europene, ca să aducă în casele Dumneavoastră reportaje despre cum e să fii parte a celei mai prospere uniuni politice din lume.&nbsp;</p><p>Vom vorbi despre fonduri europene, mediu de afaceri, protecție socială, dar și cum s-a schimbat calitatea vieții în statele ce au aderat la comunitate în ultimii 20 de ani.&nbsp;</p><p>Proiectul vine să confirme valorile ce au stat la originea TV8. Suntem promotori ai principiilor democrației, inclusiv libertatea de exprimare, ce stau la baza Uniunii Europene.&nbsp;</p>

Vreau în Europa.webp

<p><strong>Veșnicia s-a născut în Toscana, spun italienii. Sate medievale așezate pe coline, dealuri acoperite cu podgorii și crame cu vinuri, apreciate în toată lumea. Este peisajul consacrat al regiunii ce atrage nu doar turiștii, dar și producătorii de filme de la Holywood.&nbsp;</strong></p><p><strong>Deși avem și noi vinuri bune, italienii se pot mândri cu dinastii de vinificatori ce gestionează crame seculare, transmise din generație în generație. Una dintre acestea a fost gazda echipei noastre de filmare pentru o zi.&nbsp;</strong></p><p><i>„Ne aflăm în una dintre cele mai frumoase și mai faimoase regiuni nu doar din Italia, ci și din lume – Toscana. Ea reprezintă esența ruralului italian și a stilului de viață autentic. Pe lângă sate vechi de sute de ani, orașe medievale superbe, peisaje pitorești dominate de dealuri cu vii, Toscana este renumită la nivel global pentru vinurile sale, inclusiv Chianti Classico sau Brunello di Montalcino. Italienii pun un accent deosebit pe păstrarea autenticității și transmiterea tradițiilor din generație în generație".</i></p><p>Pe această colină se întinde moșia familiei Tamburini. Era anul 1890 când străbunelul punea temelia unei afaceri ce a ajuns să fie evaluată acum la câteva milioane de euro.&nbsp;</p><p>Emanuela spune că este parte a celei de-a cincea generații care moștenește cele 50 de hectare de teren și fabrica de vin. De-a lungul anilor, fiecare descendent al familiei Tamburini a avut grijă să implementeze inovațiile timpului, păstrând autenticitatea produsului. Toscana este un brand în lumea vinului și nu doar datorită legendei, ci pentru că păstrarea bunului nume contează mai mult decât banii.&nbsp;</p><p><i>„Când am venit în companie, am decis să punem accentul în special pe calitate. Prin urmare, când spunem calitate, avem în vedere un concept de respectare a reglementărilor de producție de pe teritoriul nostru",</i> a declarat proprietara companiei, Emanuela Tamburini.</p><p>Familia produce anual 100 de mii de sticle de vinuri.&nbsp;</p><p><i>„După 22, 23 ani, acum producem opt, nouă vinuri ce sunt apreciate la nivel mondial, vinuri de elită pentru că noi nu mai putem deservi comercianții angro. Într-adevăr, în ciuda faptului că avem clienți în practic toată lumea, clienți de elită, nu mai putem accepta un client care să comande o cantitate enormă de sticle. Pentru că sticlele sunt în cantitatea care a fost prevăzută și trebuie să ajungă tuturor",</i> a spus proprietarul companiei, Mauro Tamburini.</p><p>Cele mai scumpe vinuri produse de familia Tamburini au aplicate pe etichetă inscripția „produs cu denumire de origine protejată și garantată”. Vinăria se află într-o zonă delimitată de producere a vinului Chianti, denumită Chianti Storico.&nbsp;</p><p><i>„Soiul principal de struguri din care se produce Chianti este Sangiovese. Îl putem vedea aici. Aceasta este una dintre cele mai vechi plantații de Sangiovese pe care le avem. Sunt podgoriile noastre istorice și conservăm moștenirea noastră, patrimoniul nostru cultural", </i>a zis proprietara companiei, Emanuela Tamburini.</p><p>Deși Toscana nu a dus niciodată lipsă de cumpărători și turiști, vinificatorii locului susțin că s-au dezvoltat inclusiv din fonduri europene.&nbsp;</p><p><i>„Eu am preluat afacerea de la tatăl meu, erau multe de renovat, de făcut, noi investiții. Când am intrat în afacere, aveam mai puțin de 40 de ani, fiind femeie și acest lucru a contribuit de a atinge anumite obiective și a ajunge să obținem anumite tipuri de fonduri. Ca o afacere ce face parte din UE, am obținut fonduri pentru a ne promova în țări din afara Uniunii Europene. Printre aceste contribuții se numără noul website, care ne ajută să dezvoltăm turismul vitivinicol",</i> a adăugat proprietara companiei, Emanuela Tamburini.</p><p>Clasa politică de la Roma susține că anume afacerile de familie sunt locomotiva economiei italiene. Fiind mici, aceste sunt cu un pas înainte la capitolul inovație.&nbsp;</p><p><i>„Întreprinderile de familie joacă un rol fundamental în economia europeană, dar contribuția lor este adesea subestimată. În unele țări europene, de fapt, acestea reprezintă majoritatea companiilor și împreună constituie un grup mare și variat, de la mici afaceri locale până la mari entități antreprenoriale active la nivel global cu mii de angajați. Întreprinderile de familie sunt foarte concentrate pe inovare. Lucrăm cu reprezentanții noștri de la Bruxelles pentru a promova un mediu de reglementare digital al Uniunii care să sprijine capacitatea întreprinderilor din UE, în special a IMM-urilor, de a concura echitabil în lanțurile valorice globale",</i> a declarat deputatul din Parlamentul Italiei, Federico Mollicone.</p><p><i>„Aș spune că în ultimii 10 ani, Italia a fost influențată din extern, în ceea ce privește inovațiile și digitalizarea, îmbunătățirea tuturor echipamentelor în companii",</i> a declarat omul de afaceri Antonio Stocchi.</p><p>Bucătăria, dar și vinurile italiene au plasat țara pe primu loc, în Europa, după numărul de produse agroalimentare cu Denumiri de Origine Protejate și Indicații Geografice Protejate, recunoscute de UE. Această etichetare este un standard ce asigură garanția calității. De regulă, această categorie de alimente este produsă în cantități limitate și se consumă local. Acest lucru face atractiv turismul rural în Toscana, regiunea care numai în 2023 a atras aproape 43 de milioane de vizitatori.&nbsp;</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/08/19/e3f33d6b-41f9-4a89-bfeb-4e1e1385d32e_vinuritoscana.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Toscana, vizitată de echipa TV8: Cum se dezvoltă afacerile cu ajutorul UE în celebra regiune din Italia

<p><strong>Veșnicia s-a născut în Toscana, spun italienii. Sate medievale așezate pe coline, dealuri acoperite cu podgorii și crame cu vinuri, apreciate în toată lumea. Este peisajul consacrat al regiunii ce atrage nu doar turiștii, dar și producătorii de filme de la Holywood. Deși avem și noi vinuri bune, italienii se pot mândri cu dinastii de vinificatori ce gestionează crame seculare, transmise din generație în generație. Una dintre acestea a fost gazda echipei noastre de filmare pentru o zi.&nbsp;</strong></p><p><i>„Ne aflăm în una dintre cele mai frumoase și mai faimoase regiuni nu doar din Italia, ci și din lume – Toscana. Ea reprezintă esența ruralului italian și a stilului de viață autentic. Pe lângă sate vechi de sute de ani, orașe medievale superbe, peisaje pitorești dominate de dealuri cu vii, Toscana este renumită la nivel global pentru vinurile sale, inclusiv Chianti Classico sau Brunello di Montalcino. Italienii pun un accent deosebit pe păstrarea autenticității și transmiterea tradițiilor din generație în generație".</i></p><p>Pe această colină se întinde moșia familiei Tamburini. Era anul 1890 când străbunelul punea temelia unei afaceri ce a ajuns să fie evaluată acum la câteva milioane de euro.&nbsp;</p><p>Emanuela spune că este parte a celei de-a cincea generații care moștenește cele 50 de hectare de teren și fabrica de vin. De-a lungul anilor, fiecare descendent al familiei Tamburini a avut grijă să implementeze inovațiile timpului, păstrând autenticitatea produsului. Toscana este un brand în lumea vinului și nu doar datorită legendei, ci pentru că păstrarea bunului nume contează mai mult decât banii.&nbsp;</p><p><i>„Când am venit în companie, am decis să punem accentul în special pe calitate. Prin urmare, când spunem calitate, avem în vedere un concept de respectare a reglementărilor de producție de pe teritoriul nostru",</i> a declarat proprietara companiei, Emanuela Tamburini.</p><p>Familia produce anual 100 de mii de sticle de vinuri.&nbsp;</p><p><i>„După 22, 23 ani, acum producem opt, nouă vinuri ce sunt apreciate la nivel mondial, vinuri de elită pentru că noi nu mai putem deservi comercianții angro. Într-adevăr, în ciuda faptului că avem clienți în practic toată lumea, clienți de elită, nu mai putem accepta un client care să comande o cantitate enormă de sticle. Pentru că sticlele sunt în cantitatea care a fost prevăzută și trebuie să ajungă tuturor",</i> a spus proprietarul companiei, Mauro Tamburini.</p><p>Cele mai scumpe vinuri produse de familia Tamburini au aplicate pe etichetă inscripția „produs cu denumire de origine protejată și garantată”. Vinăria se află într-o zonă delimitată de producere a vinului Chianti, denumită Chianti Storico.&nbsp;</p><p><i>„Soiul principal de struguri din care se produce Chianti este Sangiovese. Îl putem vedea aici. Aceasta este una dintre cele mai vechi plantații de Sangiovese pe care le avem. Sunt podgoriile noastre istorice și conservăm moștenirea noastră, patrimoniul nostru cultural", </i>a zis proprietara companiei, Emanuela Tamburini.</p><p>Deși Toscana nu a dus niciodată lipsă de cumpărători și turiști, vinificatorii locului susțin că s-au dezvoltat inclusiv din fonduri europene.&nbsp;</p><p><i>„Eu am preluat afacerea de la tatăl meu, erau multe de renovat, de făcut, noi investiții. Când am intrat în afacere, aveam mai puțin de 40 de ani, fiind femeie și acest lucru a contribuit de a atinge anumite obiective și a ajunge să obținem anumite tipuri de fonduri. Ca o afacere ce face parte din UE, am obținut fonduri pentru a ne promova în țări din afara Uniunii Europene. Printre aceste contribuții se numără noul website, care ne ajută să dezvoltăm turismul vitivinicol",</i> a adăugat proprietara companiei, Emanuela Tamburini.</p><p>Clasa politică de la Roma susține că anume afacerile de familie sunt locomotiva economiei italiene. Fiind mici, aceste sunt cu un pas înainte la capitolul inovație.&nbsp;</p><p><i>„Întreprinderile de familie joacă un rol fundamental în economia europeană, dar contribuția lor este adesea subestimată. În unele țări europene, de fapt, acestea reprezintă majoritatea companiilor și împreună constituie un grup mare și variat, de la mici afaceri locale până la mari entități antreprenoriale active la nivel global cu mii de angajați. Întreprinderile de familie sunt foarte concentrate pe inovare. Lucrăm cu reprezentanții noștri de la Bruxelles pentru a promova un mediu de reglementare digital al Uniunii care să sprijine capacitatea întreprinderilor din UE, în special a IMM-urilor, de a concura echitabil în lanțurile valorice globale",</i> a declarat deputatul din Parlamentul Italiei, Federico Mollicone.</p><p><i>„Aș spune că în ultimii 10 ani, Italia a fost influențată din extern, în ceea ce privește inovațiile și digitalizarea, îmbunătățirea tuturor echipamentelor în companii",</i> a declarat omul de afaceri Antonio Stocchi.</p><p>Bucătăria, dar și vinurile italiene au plasat țara pe primu loc, în Europa, după numărul de produse agroalimentare cu Denumiri de Origine Protejate și Indicații Geografice Protejate, recunoscute de UE. Această etichetare este un standard ce asigură garanția calității. De regulă, această categorie de alimente este produsă în cantități limitate și se consumă local. Acest lucru face atractiv turismul rural în Toscana, regiunea care numai în 2023 a atras aproape 43 de milioane de vizitatori.&nbsp;</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/08/19/e3f33d6b-41f9-4a89-bfeb-4e1e1385d32e_vinuritoscana.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Toscana, afacere cu autentic. Regiunea Toscana a fost vizitată de 43 de milioane de turiști în 2023.

cover vreau vreau.webp

<p><strong>Tragedie în Capitală. Doi bărbați au murit, iar o altă persoană a ajuns la spital, după ce în apartamentul lor a izbucnit un incendiu. Pompierii au fost alertați în jurul orei 15:42.</strong></p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/10/314ce2b7-1252-40a3-af50-e4688667aba7_IMG3653online-video-cutter.com.mp4" controls=""></video></div>
video: t.me/ultimaoramd</div><p>Potrivit purtătoarei de cuvânt a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Liliana Pușcașu, la fața locului s-au deplasat cinci echipaje de pompieri.</p><p>Aceștia au evacuat trei persoane din apartamentul de la etajul patru, dintre care doi bărbați decedați.&nbsp;</p><p>Incendiul a fost localizat la ora 16:07. Cauza izbucnirii acestuia urmează a fi stabilită.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/10/7ce73b66-1712-46b7-b173-d6d9ca581aca_video5407038340157429358.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Flăcări într-un apartament din Chișinău: Sunt doi morți și un rănit. Pompierii au intervenit în forță

design fără titlu (100).webp

<p><strong>Toți cei patru candidați la șefia Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au fost admiși la proba interviului. Comisia de preselecția a constatat că Victor Furtună, Alexandru Machidon, Andrei Mațco și Ion Neguriță au întrunit criteriile de eligibilitate.&nbsp;</strong></p><p>Interviurile urmează să aibă loc în data de 9 octombrie. Fiecare candidat va avea la dispoziție o oră pentru a prezenta conceptul de management și dezvoltare instituțională și a răspunde la întrebări.</p><p>În cadrul interviului, Comisia specială va evalua candidații inclusiv prin prisma competențelor profesionale ale acestora în domeniul contracarării criminalității organizate și cauzelor speciale.</p><p>Interviurile candidaților vor fi publicate online îndată după încheierea ultimului interviu.</p><p>Funcția de șef al PCCOCS a mai fost scoasă la concurs și în noiembrie 2022, însă concursul a fost anulat, după ce doi candidați s-au retras, iar Comisia a constatat imposibilitatea continuării acestuia.&nbsp;</p>

„Au întrunit criteriile de eligibilitate”. Toți cei patru candidați la șefia PCCOCS, admiși la proba interviului

Procuratura Generală PG Flag 7.jpg

<p><i>"Pentru mine, Europa înseamnă șansa de a trăi în pace. Înseamnă oportunități și dezvoltare într-un spațiu liber, fără frontiere, fără ziduri de beton. Înseamnă prosperitate și un viitor sigur pentru generațiile viitoare. Europa e despre instituții funcționale, siguranță personală și o viață demnă. Împreună, uniți, să mergem în marea familie europeană. Da, eu vreau în Europa!", </i>a menționat moderatoarea emisiunii <a href="https://tv8.md/category/emisiuni/intreaba-ghetu"><strong>„Întreabă Ghețu” </strong></a>de la TV8.</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/08/b84df894-a52f-4eae-af31-88ceaad17c72_TIZEREUROPANATALIAGHETUFINAL.mp4" controls=""></video></div></div><p><a href="https://tv8.md/category/vreau-in-europa" target="_blank"><strong>„Vreau în Europa”</strong></a> este o campanie lansată de TV8. În cadrul acestui proiect, reporterii noștri vizitează mai multe țări, membre ale Uniunii Europene, ca să aducă în casele Dumneavoastră reportaje despre cum e să fii parte a celei mai prospere uniuni politice din lume.&nbsp;</p><p>Vom vorbi despre fonduri europene, mediu de afaceri, protecție socială, dar și cum s-a schimbat calitatea vieții în statele ce au aderat la comunitate în ultimii 20 de ani. Proiectul vine să confirme valorile ce au stat la originea TV8. Suntem promotori ai principiilor democrației, inclusiv libertatea de exprimare, ce stau la baza Uniunii Europene.&nbsp;</p>

/VIDEO/ #VreauÎnEuropa. Jurnalista TV8 Natalia Ghețu: „UE înseamnă șansa de a trăi în pace, înseamnă oportunități și dezvoltare”

<p>&nbsp;</p><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/08/b84df894-a52f-4eae-af31-88ceaad17c72_TIZEREUROPANATALIAGHETUFINAL.mp4" controls=""></video></div></div><p>Pentru mine, Europa înseamnă șansa de a trăi în pace</p>

/VIDEO/ #VreauÎnEuropa. Jurnalista TV8 Natalia Ghețu: „Pentru mine, Uniunea Europeană este despre siguranță”

ghetu vrea in europa.webp

<p><strong>Fiecare al patrulea profesor din țară este pensionar. Unii, deși sunt în puteri și plini de viață, sunt gata să plece din funcție dacă ar avea cine să le ia locul. Aflăm că în sistemul educațional este criză de pedagogi. Pentru o mai bună funcționare este nevoie de încă circa 8 mii de specialiști. În lipsa lor, disciplinele sunt predate de profesori în etate sau de pedagogi care se reprofilează și, în loc de un obiect, predau mai multe. Curios este că profesorii vârstnici ajung să învețe carte, uneori, chiar și trei generații: părintele, copilul și copilul copilului. Este și exemplul Alexandrei Ploscaru, una dintre primele profesoare de limbă engleză din țară. De 54 de ani predă în aceeași școală și pentru aceiași săteni: gimnaziul Ciuciuleni, raionul Hîncești.&nbsp;</strong></p><p>În fața noastră se află o profesoară de limbă engleză. De 54 de ani, Alexandra Ploscaru predă tainele acestei limbi străine pentru copiii din satul Ciuciuleni. Unii dintre foștii ei elevi sunt deja bunici.&nbsp;</p><p><i>„Și nepoții îi învăț la unii. Mama, copilul și copilul copilului. Am început să activez în școala asta, din anul 1970. Și până în prezent am lucrat, am activat, zi de zi, an de an, fără să lipsesc măcar cât de cât de la școală, 54 de ani de lucru. - Dar activitatea nu ați început-o în școala asta, nu? - Era o școală mai veche, dar tot aici în sat”, </i>spune Alexandra Ploscaru.</p><p>Limba engleză a cucerit-o din prima. Pe vremurile ei, alfabetul era chirilic și, când a răsfoit manualul de limbă engleză, a rămas impresionată de literele latine.</p><p><i>„Eu sunt născută în Trușeni și acolo așa era. Ne aduceau manuale și eu vara le-am răsfoit. E, celelalte ca celelalte, română, rusă, una, alta, algebra, matematica. Dar când am văzut manualul de limba engleză și când am văzut alte litere pe care eu până atunci nu le învățasem, pentru că noi am învățat alfabetul chirilic, așa mi-a trezit o curiozitate, că eu n-aveam răbdare să treacă vacanța și să vin la întâi septembrie să văd ce e cu manualul ăsta, ce prezintă el. Am văzut niște litere acolo, H sau J, care nu erau în alfabetul nostru. Oare eu am să pot să citesc, am să pot eu să mă descurc? Și am așteptat. A venit învățătoarea de limba engleză la prima lecție. Și când a pronunțat cuvântul, Good morning, eu am rămas frapată. Ce înseamnă asta, cum așa?”</i></p><p>După absolvirea universității, proaspăta absolventă a fost trimisă să predea limba engleză la școala din Ciuciuleni, unde era nevoie de cadre. De-a lungul anilor, a obținut, alături de elevii ei, zeci de premii la olimpiade. Unii dintre foștii ei discipoli, plecați peste hotare, se întorc acasă și continuă să facă lecții de engleză, pentru a-și aprofunda nivelul de cunoștințe.</p><p><i>„- V-ați gândit vreodată să renunțați la meseria asta, ați avut momente? - Nu, niciodată. - Niciodată. - Doar limba engleză. - Atât de tare v-a plăcut. - Da, șimi place și acum. - Și vreți să mai rămâneți în domeniu? - Păi, de acum, nu mai am vreme. - De ce nu? - Ei, unde? La vârsta mea. Anul ăsta am zis că gata, nu mai lucrez. De acum, de trei ani spun că nu și nu și nu. Directoarea noastră e așa o femeie că te convinge și am zis da. Ne mai trebuie un specialist și la moment nu-i. Și de acum, eu vrei, nu vrei. - Câți ani aveți lucrați după pensie? - 20! - Deci, de 20 de ani ați ieșit la pensie și încă predați engleză. - Da. 20 de ani în urmă trebuie să ies, să nu mai vin la școală. Nu am putut eu să mă despart de engleză, de elevi, de școală, nu. Aici e un colectiv foarte bun, foarte. Anume colectivul și m-a ținut aici.”</i></p><p>Tot de jumătate de veac, la gimnaziul din Ciuciuleni, este profesoară și Sofia Buza. Nu a avut niciodată gândul să renunțe la această activitate, chiar dacă este la pensie și ar putea să savureze din odihna binemeritată.</p><p><i>„Chiar de mic copil urmăream cum pășesc, pe drum chiar, un profesor cum pășește, parcă încrezut, parcă cu o dorință de a face ceva pentru copii. Și fiind la școală urmăream zi de zi fiecare activitate a învățătorului, după care le spuneam părinților că eu tot învățătoare voi fi. Și am ales să fiu învățătoare și în ziua de astăzi continui această activitate cu dragoste. Cred că aș avea o lipsă în suflet dacă nu m-aș întâlni cu micuții, să-i văd cum zâmbesc zi de zi, ce dorințe au, să-i ajut. Parcă aș vrea să mai acord o mână de ajutor cât mai este posibil, copilașilor”, </i>spune Sofia Buza.</p><p>În timp ce ea se declară împăcată cu salariul pe care-l primește, consideră că tinerii specialiști trebuie remunerați mult mai bine. Poate, în acest fel, vor dori să profeseze în sistemul de învățământ, într-un număr mult mai mare.</p><p><i>„Au văzut o sursă de existență mai bine plătită în alte direcții, în altă parte. Dar eu socot că totuși este nevoie de o generație bine educată. Adică este nevoie de profesor și de acordat o mare atenție profesorului. Noi de acum suntem la o vârstă înaintată, dar celor tineri de acordat o atenție mai mare, mai sporită, ca ei să activeze un timp îndelungat în acest domeniu.”&nbsp;</i></p><p>Sistemul de predare, de-a lungul celor 50 de ani, s-a schimbat, a evoluat, dar și ea s-a adaptat noilor tehnologii. Doamna profesoară le folosește ori de câte ori are nevoie, iar dacă întâmpină vreo dificultate, în ajutor îi sar colegele mai tinere.&nbsp;</p><p><i>„La început de activitate nu era ușor, pe parcurs tot am demonstrat, dar lucram și pe timpuri când am început activitatea, cu o mulțime de fișe create de învățători, desene, desenam nopțile și căutam diverse materiale mai interesante pentru copii ca să îi provocăm pe parcursul lecției, să le creăm situații de problemă. - Dar era mai greu? - Era mai greu. Trebuia învățătorul nopțile să lucreze pentru a face materiale didactice, acum găsim mai multe materiale demonstrative și le putem utiliza.”</i></p><p>Chiar dacă în gimnaziul din Ciuciuleni nu există lipsă de cadre didactice, există și profesori care predau mai multe materii. Unul dintre acești profesori este și Tatiana Cotovanu, care predă limba română, geografie și biologie.&nbsp;</p><p><i>„Să faci munca bine, ești profesor și la oraș și la sat, este aceeași programă, aceiași copii care au nevoie de susținere, îndrumare. Nu cred că este mare deosebire, dar trebuie vocație pentru asta. Motive sunt mai multe, dar nici nu e ușor, nu zic că e ușor, dar într-un fel e interesant. Și atunci când munca e interesantă, îți place să lucrezi cu copii, altfel merge lucrul. În primul rând, ore sunt puține la o disciplină, de exemplu la geografie. În al doilea rând, specialiști nu prea sunt și este nevoie ca școala să se dezvolte înainte, să oferim studii copiilor din sat. Și încercăm să ne recalificăm, încercăm să avem realitate cu viața, cu lumea înconjurătoare, să ghidăm elevii, să se descurce în viața.”&nbsp;</i></p><p>De când predă în această școală, a crescut trei generații de elevi. Dintre toți, un singur elev a ales să fie profesor la o școală din raionul Hâncești. Spune că generațiile de astăzi sunt mai greu de convins pentru a învăța, cu toate tehnologiile care îi înconjoară.</p><p><i>„Încercăm să facem față cerințelor. Dar astăzi e greu să-i motivez ca să ei să studieze, mai ales că, întrebarea este „dar la ce mie îmi trebuie”. Și noi trebuie să găsim oricând răspuns, la ce îi trebuie elevului o situație, o altă situație, o temă, când poate, de ce o studiază acum, poate nu-i trebuie acum? Înainte nu erau atâtea întrebări, știți? Învățau, studiau, știau că trebuie să aibă studii. Acum, vedeți că suntem la un click distanță de orice informație. Și elevii care doresc să acceseze, studiază și singuri. Da, cu 15 ani în urmă, era mai mult axat pe studii, pe manuale, pe cărți. Acum, cu noile tehnologii, telefonele, elevii, uneori, sunt mai mult sustrași în telefoane, numai că noi deja trebuie să-i dăm ce informații să găsească în telefoane.”</i></p><p>Deplânge starea actuală a sistemului de învățământ și spune că principala provocare a școlilor și a comunităților locale este aceea de a ține familiile acasă.</p><p><i>„Am făcut 15 ani în școală, pentru că atunci era și liceu când am început eu să activez. Până în 2016 erau 600 și ceva de elevi. Comparativ, acum sunt 233. - Astăzi nu mai e liceu, nu, doar gimnaziu. - Nu, din 2016 nu mai este. - Dar în ritmul ăsta, există temeri că ar putea fi închisă școala? - Nu ne temem că o să fie închisă școală, dar ne străduim ca să menținem măcar numărul ăsta care este. Dar trebuie la nivel de localitate, de raion, de țară, programe de susținere a familiilor tinere, ca numărul să nu diminueze.”</i></p><p>Referindu-se la salariu, aceasta spune că, dacă un profesor de la sat se mai poate descurca, cel din oraș întâmpină mai multe provocări financiare.&nbsp;</p><p><i>„Știți, noi suntem la sat și mai avem și o grădină și cu salariul și încercăm să ne descurcăm. Un nivel mediu de viață este, nu mă plâng că e mic și nu știu. Pentru unul care muncește, are. - Dar oricum faceți o meserie nobilă, care ar trebui răsplătită pe măsură. Răsplata pe care o primiți, e pe măsura muncii? - Ținând cont și de situația economică a țării, nu putem să cerem mai mult decât ni se oferă. Nu putem, dar ar trebui mai mult. Ar trebui, dar ne acomodăm și noi la situația care este în țară, ce să facem? Ne iubim țara, cum ne iubim familia și cum trecem prin greutăți, țara ne-o iubim și trebuie să mergem înainte.”&nbsp;</i></p><p>În acest an, gimnaziul a marcat 50 de ani de activitate. La începuturi, aici studiau carte circa o mie de copii. Acum, numărul lor s-a redus la 300. Directoarea școlii, care a fost și primar al satului, explică formula prin care reușește să mențină colectivul de profesori.&nbsp;</p><p><i>„Lipsa de cadre la Ciuciuleni n-am simțit-o niciodată. Noi am avut în Ciuciuleni gimnaziu și liceu teoretic. Cadre multe, dar copii mai puțini deja. Suntem numiți în permanență forjerie de cadre, de la noi merg cadre în mai multe instituții educaționale din țară. Nu avem lipsă de cadre”.</i></p><p>În Republica Moldova sunt circa 1200 de școli, cu circa 400 mai puțin decât acum 20 de ani. Numărul de elevi s-a redus în jumătate. De la 630 de mii la circa 300 de mii.</p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/cKibFKZWkS8"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/cKibFKZWkS8" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure><p><i><strong>Un reportaj de Constantin Niculae&nbsp;</strong></i></p><p><i><strong>Imagine de Vlad Glinjan</strong></i></p><p><i><strong>Montaj de Constantin Niculae&nbsp;</strong></i></p>

/VIDEO/ Istoriile unor profesoare care predau de 50 de ani. Au învățat carte chiar și trei generații. „Unii elevi ne-au adus nepoții”

<p><strong>Septembrie este, în primul rând, despre revenirea elevilor și profesorilor în școli. Iar noul an de studii a început cu probleme vechi.&nbsp;</strong></p><p>Criză de cadre didactice, școli închise, calitatea studiilor sunt doar câteva dintre ele.&nbsp;</p><h4>Sâmbătă, 7 septembrie, la „Moldova gândește”, discutăm cea mai durută temă pentru acasă: educația de azi și mâine. De la 19:45, doar la TV8!</h4><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/09/06/41517dfe-b317-478e-ba43-be5389743f89_promomg.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/ Moldova gândește:

design fără titlu (90).webp

MOLDOVA GANDESTE - 07 09 2024 - COVER reportaj PROFESORI CIUCIULENI.webp

<p><strong>„Nu există nicio țară curată, ferită de corupție!” Declarația a fost făcută de șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, în cadrul ediției de joi, 5 septembrie, a emisiunii „</strong><a href="https://www.youtube.com/watch?v=d1GCs5IwUcs" target="_blank"><strong>Cutia Neagră</strong></a><strong>” de la TV8. Kovesi a subliniat că dacă nu se discută despre o problemă de corupție ori dacă nu se fac investigații, nu înseamnă că fenomenul nu există. Potrivit procurorului-șef european, regula se aplică nu doar în cazul Republicii Moldova, ci și altor state din Europa.&nbsp;</strong></p><p>„La fel cum este și această alegație pe care am auzit-o că că țările din estul Europei ar fi mai corupte decât cele din vest. Nu este adevărat! Faptul că nu discuți despre o problemă sau nu descoperi niște infracțiuni, nu înseamnă că ele nu există”, a subliniat Laura Codruța Kovesi.&nbsp;</p><p>Șefa Parchetului European a reiterat că fenomenul corupției și frauda financiară afectează viețile tuturor și că combaterea acestora este responsabilitatea fiecăruia dintre noi.</p><p>„Atunci când cineva îți fură bani din portofel e un efect direct, dar când un primar ia mită, simți ceva? Tendința oamenilor ar fi să spună nu, nu simt, dar o simți în mod indirect...Nu este doar responsabilitatea judecătorilor și procurorilor să lupte cu corupția, până la urmă este un proces de transformare socială la care toți cetățenii trebuie să contribuie și toată societatea este într-un fel responsabilă”, a spus Kovesi.</p><p>Laura Codruța Kovesi a mai amintit că lupta cu corupția este un proces continuu</p><p><i>„</i><a href="https://tv8.md/2024/09/05/video-sefa-parchetului-european-lupta-cu-coruptia-nu-este-ceva-cu-care-luptam-un-an-de-zile-dupa-aceea-ne-odihnim/264941" target="_blank"><i>Lupta cu corupția nu este ceva cu care, gata, luptăm un an de zile, după aceea ne odihnim</i></a><i>, luăm pauză. Nu! Este un proces continuu și cu siguranță veți vedea niște schimbări”, </i>a declarat șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi.</p><p>Șefa Parchetului a mai subliniat că pentru o mai bună eficiență în lupta cu corupția, ar trebui mai întâi curățat sistemul justiției.&nbsp;</p><figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=d1GCs5IwUcs"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/d1GCs5IwUcs" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>

profesiile viitorului

27 august 2023, ora 20:03

05 august 2023, ora 15:55

21 iulie 2021, ora 10:54

30 aprilie 2021, ora 11:20

16 martie 2021, ora 18:36

15 ianuarie 2021, ora 16:58

30 noiembrie 2020, ora 17:47

Seceta de anul acesta, urmată de scumpiri la produsele agricole? Cea mai complicată situație, legată de recolta de sfeclă de zahăr

11 septembrie 2024, ora 23:26

/PROMO/ Ex-președintele Nicolae Timofti - invitatul special al emisiunii „Cutia Neagră” cu Mariana Rață

12 septembrie 2024, ora 08:30

/VIDEO/ Îndemn la ajutor. Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla” are nevoie de renovare

11 septembrie 2024, ora 21:00

/PROMO/ „Secretul banilor” la TV8: Cum să luăm decizii inteligente pentru un viitor financiar mai sigur

10 septembrie 2024, ora 14:29

Îngrijorat de posibile atentate? Putin vrea să vină în Turcia însoțit de propriile sale avioane de luptă, însă Erdogan l-a refuzat

11 septembrie 2024, ora 22:59

/VIDEO/ #VreauÎnEuropa. Jurnalista TV8 Veronica Gherbovețchii: „Pentru mine, Uniunea Europeană este despre siguranță”

08 septembrie 2024, ora 18:24

/LIVE TEXT/ Război în Ucraina, ziua 932: Răspuns urgent, avion doborât și amenințare atomică! Zelenski respinge oferta Chinei și Braziliei

12 septembrie 2024, ora 18:00

/VIDEO/ Viena i-a dat aripi: Povestea moldovencei care strălucește cu o vioară pe marile scene ale lumii

07 septembrie 2024, ora 22:20

/VIDEO/ Dezastrul provocat de furtună la Chișinău: Râuri pe străzi, crengi rupte și plăcuțe auto pierdute

12 septembrie 2024, ora 10:46

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.