Timp de patru ani, între 2010 și 2014, prin intermediul a 17 judecători, 3 executori judecătorești și o bancă comercială, prin Republica Moldova au fost spălate 22 de miliarde de dolari din Federația Rusă. Schema poartă semnătura de autor a lui Veaceslav Platon. Laundromatul ne-a făcut cunoscuți în întreaga lume. Pe 4 ianuarie curent, un judecător care a doua zi a ieșit la pensie, a emis o sentință de achitare în privința angajaților Băncii Naționale (BNM). Printre cei vizați este fosta viceguvernatoare a BNM, Emma Tăbîrță. 

Cutia NEAGRĂ PLUS a intrat în posesia unor documente care dezvăluie relația strânsă dintre Tăbîrță și Platon, precum și premisele inedite care explică circumstanțele în care a fost emisă sentința de achitare. Fostul procuror care a gestionat dosarul angajaților BNM îl numește astăzi un „dosar sicriu”.

Totul a început în august 2016, atunci când viceguvernatoarea BNM, Emma Tăbîrță, și alți trei angajați ai instituției - Matei Dohotaru, Ruslan Grate și Vladimir Ţurcanu, șefii Departamentul reglementare şi supraveghere bancară și Direcţia monitorizare a activităţii de prevenire şi combatere a spălării banilor, au fost săltați de procurori și plasați în arest, fiind vizați în dosarul Laundromat.  

Cei patru au fost acuzați că nu ar fi întreprins toate acțiunile necesare pentru a bloca transferurile bancare dubioase. Acest fapt a permis tranzitarea a circa 22 de miliarde de dolari prin Republica Moldova în anii 2010-2014. 

 „În această dimineață, procurorii anticorupție au reținut în bază de ordonanță persoanele suspecte”, a spus fostul șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, în august 2016. 

„Temei pentru reținere au servit și declarațiile unor martori care au început să apară după intensificarea investigațiilor în legătură cu faptul spălării banilor în proporții deosebit de mari. Dacă acuzarea se va menține în baza articolului 329, alineatul 2, Codul Penal, pe faptul neglijenței, riscă șase ani de închisoare cu privarea de a ocupa anumite funcții până la zece ani.” 

 La șase ani distanță, aflăm că nu s-a menținut acuzarea despre care vorbea fostul șef al Procuraturii Anticorupție. Cei patru angajați ai BNM au scăpat basma curată, fiind achitați recent de prima instanță. 

Sentința a fost pronunțată pe 4 ianuarie de către judecătorul Ion Morozan în ultima sa zi de muncă în calitate de magistrat, după care a plecat onorabil la pensie.

În martie 2017, procurorul anticorupție Eugen Balan a transmis în instanță dosarul angajaților BNM, învinuiți de neglijență în serviciu cu urmări grave în baza articolului 329, alineatul 2, litera b) din Codul Penal, care prevedea următoarele:

„Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, care a provocat alte urmări grave, se pedepsește cu închisoare de la doi la șase ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la cinci la zece ani”.

Primul pas: sesizările avocaților

În octombrie 2019, la doi ani de la trimiterea dosarului în instanță, două sintagme care se regăsesc în acest articol din Codul Penal - „intereselor publice” și „urmări grave” - au fost declarate neconstituționale. Hotărârea Curții Constituționale i-a favorizat pe foștii angajați ai BNM și i-a scăpat practic de condamnare.

Mai multe sesizări pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „urmări grave” au fost trimise la Înalta Curte la finele anului 2018 la solicitarea avocaților magistraților implicați în Laundromat. Aceștia au fost judecați în baza Articolului 307 din Codul Penal pentru „Pronunțarea unei sentințe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii, soldată cu urmări grave”. 

Sesizările au fost examinate de Curtea Constituțională după aproape un an. Hotărârea Înaltei Curți a fost pronunțată pe 17 octombrie 2019, iar din complet a făcut parte și Vladimir Țurcan, fostul deputat socialist numit judecător pe 16 august 2019. În acel moment, Țurcan era președinte al instanței.

Cu puțin timp înainte de a fi învestit în funcția de judecător al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan l-a vizitat în penitenciar pe Veaceslav Platon, învinuit de procurori că ar fi pus la cale „Spălătoria rusească”. Atât Țurcan, cât și Platon au recunoscut că s-au întâlnit în închisoare.

Veaceslav Platon: „Desigur că a fost... Eu am comunicat cu omul care a fost vicepreședintele Comisiei pentru investigarea furtului miliardului”, a spus Veaceslav Platon în cadrul emisiunii „Politica” pe 27 mai 2020. 

Prin Hotărârea Curții Constituționale din 17 octombrie 2019 a fost declarată neconstituțională și sintagma „intereselor publice” din articolul 329 al Codului Penal. Pe acest aspect au depus sesizări patru avocați, care își apără clienții în dosare ce nu au tangență cu Laundromatul. Angajații Băncii Naționale, judecați în baza aceluiași articol, pur și simplu, au profitat de hotărârea Curții Constituționale.

Aviz pozitiv la sesizări de la președintele Igor Dodon

În procesul examinării sesizărilor, Curtea Constituțională a solicitat și opiniile principalelor instituții ale statului. Reprezentantul Guvernului a declarat că normele contestate nu contravin Constituției. Parlamentul nu a dat o calificare, considerând că judecătorii constituționali trebuie să decidă. Președintele Igor Dodon a fost singurul care a susținut categoric faptul că normele contestate ar trebui declarate neconstituționale.

 „În opinia Președintelui, noțiunea de „interese publice” utilizată la articolul 329 din Codul Penal este una generală, care nu poate fi definită. Astfel, aceasta contravine articolelor 1, 22 și 23 din Constituție”, se menționează în motivarea Președinției citată în  hotărârea Înaltei Curți. 

Mai mult, Igor Dodon a opinat că Parlamentul trebuie să revizuiască legea pentru a exclude calificativul „urmări grave”, ce se conține în zeci de articole ale Codului Penal. Nu am reușit să îl găsim pe Igor Dodon pentru a comenta demersul pe care l-a făcut atunci la Curtea Constituțională. 

 Potrivit avocatului Ștefan Gligor, decizia Curții Constituționale a creat un haos în justiție. Până în prezent, Parlamentul nu a competat aceste norme și nu a dat calificare, pentru că urmările unor infracțiuni pot să fie într-adevăr grave, iar cei vinovați pot scăpa de pedepse. 

Ștefan Gligor: „Prin hotărârea Curții Constituționale sunt vizate practic toate articolele prin care se fac responsabili în fața legii funcționarii publici, înalții funcționari”, a opinat avocatul Ștefan Gligor. „Decizia Curții Constituționale a creat un haos în justiție Și atunci, iese că legea este impotentă. Noi suntem statul în care s-a comis Landromatul cu acoperirea statului și instituțiilor de supraveghere MUSCA. Și atunci, iese că noi nu putem trage pe nimeni la răspundere pe motiv că articolele din Codul Penal în urma hotărârilor Curții Constituționale sunt ciunte”.

Pasul doi: Rechizitoriul precar al procurorilor

După hotărârea Curții Constituționale, procurorul responsabil de dosarul angajaților BNM s-a văzut nevoit să ceară în instanță recalificarea faptelor inculpaților în baza unui alt alineat din același articol al Codului Penal - neglijență în serviciu, dar fără urmări grave. Infracțiunea face parte deja din categoria celor ușoare și inculpații nu mai pot să fie trași la răspundere, pentru că a expirat termenul de prescripție. 

Eugen Balan, procurorul care a instrumentat dosarul Emmei Tăbîrță și a celor trei angajați ai BNM, este fratele avocatului Iulian Balan, care îl apără pe Ilan Șor. Eugen Balan a mai fost responsabil de dosarul fostului șef al Băncii de Economii, Grigore Gacichevici, ajuns pe masa judecătorilor în 2013 și examinat și astăzi în primă instanță. În martie 2021, Eugen Balan a demisionat din Procuratură. 

L-am contactat la telefon pentru a-l întreba despre recalificarea faptelor foștilor angajați ai BNM, însă acesta a refuzat să ofere comentarii, motivând că a plecat din sistem și, în prezent, sunt alți responsabili de dosar.

„Eu nu pot să vă ofer comentarii asupra unui dosar care îi „grob” (sicriu - n.r.). El o să fie,  probabil, contestat la Curtea de Apel. Trebuie să se expună, dar Dvs vreți să faceți din toate astea un show”, a spus fostul procuror Bălan.

În cadrul procesului de judecată, avocata Emmei Tăbîrță a reclamat și încălcări de procedură admise de procurori la reținerea și arestul angajaților Băncii Naționale. 

„Ordonanța de reținere din 4 august 2016 nu a fost întocmită și dispusă de procurorul general interimar al Republicii Moldova, ci marcată cu sintagma ACCEPTAT de către ultimul”, a motivat avocata. „Ordonanța de punere sub învinuire din 5 august 2016 a fost emisă, de asemenea, de un organ judiciar necompetent. În continuare, ordonanța de inițiere a procedurii de aplicare a arestului preventiv pe un termen de 30 zile a fost de asemenea marcată cu sintagma ACCEPTAT de procurorul general interimar. Nulitatea absolută a ordonanței din 5 august 2016 atrage nulitatea tuturor actelor ulterioare acesteia”, se spune în motivarea sentinței emise de Ion Morozan.

Solicitat să comenteze aceste acuzații legate de erori de procedură, Eduard Harunjen, procuror general interimar în acea perioadă, a declarat că au fost respectate toate normele legale. 

 Eduard Harunjen, ex-procuror general interimar (martie - decembrie 2016: „În anul 2016, atunci când a avut loc fapta propriu-zisă și când au fost reținuți membri ai organului de conducere al BNM, era altă prevedere legală, care prevedea că reținerea, arestarea, trimiterea în judecată se face la decizia procurorului general sau a unui adjunct”, a spus Eduard Harunjen,  „La decizia” nu înseamnă prin ordonanță, dar „cu încuviințarea” și aceasta este o garanție pentru membrii organului de conducere al BNM ca o verigă de control suplimentară din partea procurorului general. Aceasta era practica Procuraturii Generale de până la anul 2021, când legea propriu-zisă a fost modificată”.

Pasul trei: Verdictul magistratului Morozan

Dosarul foștilor angajați ai BNM învinuiți de neglijență în serviciu cu urmări grave s-a aflat în procedura magistratului Ion Morozan de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, aproape șase ani. Dosarul a fost trimis în instanță de procurori în martie 2017. Judecătorul a emis însă sentința prin care i-a achitat total pe inculpați în ultima sa zi de muncă, înainte de a pleca la pensie. 

Cutia Neagră a mai identificat un dosar ce vizează Laundromatul în care Ion Morozan a reușit să emită o sentință după ce Consiliul Superior al Magistraturii i-a aprobat cererea de demisie. Pe 25 noiembrie, Morozan a achitat-o pe fosta judecătoare Aurica Us, învinuită de pronunțarea unei hotărâri contrare legii. Ex-magistrata a permis în 2013 un transfer de 500.000 de dolari din „Spălătoria rusească”. Ion Morozan a tras concluzia că „fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii”.  

Cererea lui Ion Morozan de demisie din funcția de judecător în legătură cu atingerea plafonului de vârstă de 65 de ani a fost aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii pe 9 septembrie 2022.  Dar hotărârea CSM stipula că Morozan se eliberează din funcție din data de 5 ianuarie 2023.

La 4 ianuarie, cu o zi înainte de pensionare, Ion Morozan a pronunțat sentința de achitare a fostei viceguvernatoare BNM Emma Tabîrță și a foștilor săi colegi învinuiți în același dosar pentru neglijență în serviciu. Judecătorul a considerat că probele prezentate de procurori nu demonstrează vinovăția inculpaților.

„Analizând probele cercetate în şedinţa de judecată, instanţa a tras concluzia că învinuirea adusă inculpaților nu s-a confirmat. Inculpații sunt învinuiți de o serie de acțiuni și inacțiuni, care se presupune că au dus la exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor de serviciu, care nu sunt de fapt concretizate în măsura în care să clarifice acuzațiile aduse inculpaților prin referire la fișa de post, alte acte purtând un caracter general”, a motivat judecătorul Morozan.

L-am contactat telefonic pe magistrat pentru a-i adresa câteva întrebări, dar el a refuzat să facă comentarii despre sentința pe care a pronunțat-o.

Ion Morozan, ex-judecător: „Tot ce am avut de spus este scris în sentință. Sentința este publicată pe site-ul instanței”, a declarat Ion Morozan. „Nu în ultima zi. A ieșit că au fost pronunțări pe 28, mi se pare, și nu reușeam să finalizez dosarele și de asta le-am pus în ultima zi, ca să reușesc”. 

Pasul patru: Procuratura nu a făcut recurs

În condițiile în care magistratul Ion Morozan i-a achitat pe foștii angajați ai BNM, există riscul ca statul să le plătească acestora și despăgubiri, consideră avocatul Promo-LEX, Alexandru Postică:

„Legea 15/45 prevede expres dreptul persoanei de a cere despăgubiri. MUSCA Legea prevede mai multe tipuri de despăgubiri”, a declarat Alexandru Postică. „Deci, este despăgubirea atât materială, cât și despăgubirea morală, pentru prejudiciul acordat. Și aici, iarăși, nu avem anumite cuante, ceea ce foarte important în contextul întrebării dvs. care ar fi întinderea acestor despăgubiri, fiindcă îi revine judecătorului care va examina această cauză să se expună asupra argumentelor părții care a fost achitate și va dicta anumite cheltuieli. Deci, dacă vorbim despre cine va achita acestea, evident că suma este achitată din cadrul bugetului de stat a Republicii Moldova.”  

La rândul său, Inna Soțchi, avocata Emmei Tăbîrță, a spus că nu știe dacă clienta sa intenționează să solicite despăgubiri.

 „Clienta mea încă nu mi-a spus decizia pe care a luat-o pentru dosarul respectiv, dacă va solicita sau nu. Și cred că e prematur. Ar trebui să așteptăm să vedem dacă sentința este definitivă și irevocabilă”.  

Între timp, Procuratura Anticorupție a decis să nu atace sentința emisă de Ion Morozan pe 4 ianuarie curent la Curtea de Apel Chișinău. 

„Considerăm că această sentință nu este ilegală sau neîntemeiată. Acuzatorul de stat a fost de acord cu argumentele de fapt și de drept expuse de către instanță. Acuzatorul a considerat relevant că, la investigarea cazului în perioada 2016 - 2017, nu s-au luat în considerație prevederile articolului 38 al Legii privind instituțiile financiare, potrivit cărora aplicarea oricărei sancțiuni, inclusiv cea cu amendă, în privința Moldindconbank, nu era o obligație, ci un drept al Consiliului BNM, din componența căruia făcea parte inculpata Emma Tăbîrță.

Posibilitatea aplicării sancțiunilor în privința Moldindconbank nu era de competența inculpaților Vladimir Țurcanu, Matei Dohotaru și Ruslan Grate, care la acel moment exercitau funcții de șefi de direcții. Respectiv, comportamentul acestora în raport cu executarea atribuțiilor de serviciu nu au produs nemijlocit daune materiale bugetului de stat”, se menționează în comunicatul emis de Procuratura Anticorupție.

Detalii inedite!  Relația dintre Emma Tăbîrță și Veaceslav Platon

Cutia Neagră a intrat în posesia unor conversații pe care fosta viceguvernatoare Emma Tăbîrță le-a întreținut pe Skype, în decursul anului 2013, cu o persoană care, potrivit surselor noastre, ar fi Veaceslav Platon, cel căruia îi este atribuită organizarea și punerea în aplicare a „spălătoriei rusești”. Discuția a avut loc în perioada în care Emma Tăbîrță deținea funcția de viceguvernator al BNM, iar Laundromatul era în plin proces de desfășurare.

Personajul cu care fosta viceguvernatoare discută pe Skype figurează cu nickname-ul „Lazurit5555”. Potrivit unei surse oficiale a Cutiei Negre, acesta ar fi Veaceslav Platon. Cele două persoane au discutat despre subiecte legate de Moldincondbank, situația de la Moldova Agroindbank, ASITO.    

De exemplu, pe 22 mai 2013, „lazurit5555” o întreabă pe Emma Tăbîrță dacă fostul guvernator al Băncii Naționale, Leonid Talmaci, poate să fie membru al Consiliului Moldincondbank. Viceguvernatoarea îi răspunde că se va interesa. 

Pe 20 ianuarie 2015, Leonid Talmaci a devenit preşedinte al Comitetului de conducere a BC Moldindconbank.

Pe 30 august 2013, Emma Tăbîrță îi mulțumește interlocutorului său pentru un cadou „foarte frumos”. Această dată este ziua de naștere a fostei viceguvernatoare a BNM.  

Cei doi mai discută despre atacul raider la Moldova Agroindbank. La începutul anului 2013, a avut loc transferul dreptului de proprietate asupra unui pachet de 43% din acțiuni la Moldova Agroindbank  cătră companii controlate de Platon, fără acordul Băncii Naționale. 

De altfel, acțiunile lui Platon de la Moldova Agroindbank par să fie motivul deteriorării relațiilor dintre acesta și Emma Tăbîrță la începutul anului 2014. Documentul ajuns în posesia Cutiei Negre arată că, în ianuarie 2014, Platon îi scria deja pe un ton amenințător viceguvernatoarei BNM despre refuzul Băncii Naționale de a recunoaște modificările în structura de acționariat a Moldova Agroindbank.  

Platon o acuza pe demnitară că prin acțiunile sale BNM au avut un rol distructiv și a paralizat cea mai mare bancă din Moldova și amenința să se adreseze Tribunalului din New York și Londra. Tăbîrță însă nu a mai răspuns la niciunul din aceste mesaje. 

Avocata Emmei Tăbîrță, Inna Soțchi, a declarat că nu știe despre o asemenea discuție a clientei sale cu Platon și că această conversație nu a fost prezentată drept probă în cadrul procesului.

„Nu cunosc nici despre înregistrări, nici despre faptele pe care le-ați relatat”, a declarat Inna Soțchi. „Toate probele, materialele, declarațiile sunt cu lux de amănunte descrise în sentință. Mai mult decât ceea ce este în sentință și ce a fost prezentat în dosar eu nu cunosc, nu posed asemenea informații și  nu pot să comentez.”

Cutia Neagră l-a contactat și pe Veaceslav Platon pentru reacție. El însă a declarat că această conversație este o invenție a TV8.

Veaceslav Platon: „Cu Doamna Tăbîrță, am comunicat în cadrul interacțiunilor BNM ca organ al reglementării activității bancare și băncilor comerciale unde eu am fost acționar. Formatul comunicării noastre a fost extrem de oficial, extrem de formalizat, și nu mi-am putut permite să fac acest lucru [despre cadou]. Vreau să declar că această conversație, dacă există, este o conversație mai curând între Emma Tăbîrță și Dvs., Ilie, împreună cu Mariana Rață.”

Statul a ratat încasarea a peste 14 milioane de lei

Tranzacțiile dubioase din Laundromat au fost constatate în cadrul unui control efectuat de BNM la Moldindconbank încă în vara anului 2011, iar apoi și de alte controale efectuate anual până în 2014. Emma Tabîrţă a fost învinuită că avea toată informaţia privind spălarea banilor, dar nu a propus retragerea licenţei băncii pentru a bloca acțiunile de spălare de bani sau măcar amendarea corespunzătoare a băncii. Astfel, statul a ratat încasarea a peste 14 milioane de lei din amenzile care ar fi trebuit aplicate Moldindconbank. Prin acest fapt, a fost provocat un prejudiciu material în proporţii deosebit de mari, acuza procurorul.

În timpul procesului de judecată, Emma Tăbîrță a confirmat că știa de la bun început despre tranzacțiile de miliarde. 

 „Copii ale raportului privind rezultatele de control au fost expediate la adresa Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Anticorupție. Suplimentar, în cadrul CNA a fost organizată o şedinţă la care au participat reprezentanţii mai multor instituţii din stat precum: Serviciul de Informații și Securitate, Procuratura Generală, Comisia Națională a Pieței Financiare, Ministerul Justiţiei şi alte autorităţi la care am discutat modul de executare a hotărârilor judecătoreşti prin intermediul Moldindconbank”, a declarat Emma Tabîrță în judecată.

Fostul angajat al BNM, Vladimir Țurcanu, a dezvăluit că Departamentul reglementare și supraveghere bancară pe care l-a condus a cerut după controlul din 2014 aplicarea unei amenzi maxime prevăzute de legislație pentru Moldindconbank - 6 milioane de lei, dar suma a fost redusă până la două milioane la solicitarea Departamentului juridic al BNM.

Angajații BNM au declarat în instanță că au informat de fiecare dată Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor despre abaterile depistate la Moldindconbank, dar acțiunile care au urmat nu au stopat „spălătoria rusească”. 

Fosta conducere a Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a recunoscut în cadrul audierilor Comisiei parlamentare de anchetă privind Laundromatul că instituția a înregistrat încă în octombrie 2010 prima tranzacție suspectă din acest caz. Cu toate acestea, nu a putut să intervină eficient deoarece instituțiile străine de la care au solicitat informații nu au oferit răspunsuri complete. Banii suspecți din Rusia au continuat să tranziteze R. Moldova chiar și după inițierea unei cauze penale.

 EVGHENII SÎRBU, ex-vicedirector SPCSB: „Serviciul toate acțiunile care le făcea aveau un efect zero datorită efectului sustensiv. Era o luptă între organizatorii acelei tranzitări și instituțiile statului, cel puțin, în persoana Serviciului”, a declarat Evgheni Sîrbu, fost vicedirector al SPCSB. „Noi, circa opt luni de zile, când deja făceam blocări, era inițiată cauza penală, oricum tipologia mergea. Dacă dosarul penal a fost inițiat pe 14 februarie 2014, ultima tranzacție a avut loc pe 16 mai 2014. Din câte vedeți, instituțiile statului, inclusiv Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor nu a avut capacitatea de a bloca imediat aceste tranzacții. Probabil, organele de urmărire penală trebuie să aibă răspuns la întrebări ce i-a determinat pe organizatorii schemei să se oprească.” 

Emma Tăbîrță nu se află în Moldova

Fosta viceguvernatoare BNM Emma Tabîrță a plecat din R. Moldova, motivând că are nevoie de tratament în afara țării. Aceasta este învinuită și în dosarul fraudei bancare, împreună cu fostul guvernator BNM, Dorin Drăguțanu, și ex-viceguvernatorul Ion Sturzu.  În septembrie 2022, Procuratura Anticorupție a anunțat că a transmis în instanță dosarul doar pe numele a doi figuranți. Emmei Tăbîrță nu i-a putut fi înaintată învinuirea deoarece se află în afara țării. Procurorii au trimis o comisie rogatorie în țara unde se află, pentru a-i aduce la cunoștință învinuirea.

 Avocata Emmei Tăbîrță susține că nu știe dacă clienta sa intenționează să revină în R. Moldova.

„Eu nu cunosc despre planurile doamnei Emma Tăbârță de a se întoarce sau nu sau unde dumneaei domiciliază la moment”, a spus avocata.

Începând cu anul 2016, în R. Moldova au fost pornite mai multe dosare penale ce vizează „spălătoria rusească”. Executorii judecătorești implicați în schemă au fost achitați de instanța de judecată. Pe rând, au scăpat de pedepse și judecătorii acuzați de pronunțarea hotărârilor contrare legii. 

Într-un alt dosar în care magistrații erau învinuiți de complicitate la spălarea banilor, procurorii și-au retras învinuirea. Cinci dintre judecătorii vizați în dosarul „Laundromat” au și revenit în funcții, iar statul le-a plătit salariile pentru perioada în care au fost suspendați. 

Cauza penală inițiată în privința lui Veaceslav Platon ce vizează Laundromatul încă nu a fost transmisă în instanța de judecată de procurorii moldoveni. 

Pe de altă parte, sora sa Elena Platon a fost condamnată încă doi ani în urmă în Federația Rusia pentru Laundromat. Aceasta a primit 10 ani de închisoare pentru spălare de bani.