De câteva săptămâni, Găgăuzia este în febra campaniei electorale pentru alegerea noului bașcan al regiunii. Campania a implicat politicieni de la nivel național, dar și zeci de instituții de presă locale din autonomie. Cutia Neagră a analizat presa locală implicată cel mai agresiv în aceste alegeri, dar și în alte campanii agresive de discreditare a Occidentului și de promovare a propagandei rusești. Vă spunem astăzi cum politicieni locali și-au creat imperii mediatice în autonomie și cum le finanțează, inclusiv din bani publici. 

Găgăuzia este cunoscută ca regiunea din Republica Moldova cu cele mai pronunțate simpatii pro-ruse și nostalgii sovietice. În anul 1994, trei raioane din sudul Republicii Moldova au format UTA Găgăuzia, o regiune autonomă - cu parlament, guvern, simbolică și o lege propria după care funcționează. Deși legislația menționează că limbile oficiale de pe teritoriul Găgăuziei sunt română, găgăuză și rusă, limba rusă este de fapt limba de instruire, cea în care se întocmesc documentele oficiale, dar şi limba de comunicare a regiunii. 

În cei 29 de ani de la fondarea autonomiei, găgăuzii nu au reușit să se integreze în societatea moldovenească și continuă să reprezinte o portavoce a intereselor rusești în Republica Moldova. Un sondaj realizat de Institutul pentru Politici Publice în anul 2015 arată că doar 19% dintre găgăuzi văd viitorul Republicii Moldova într-un stat unitar. Iar alte două  treimi din găgăuzi și-l vadă fie în componența Federației Ruse, fie într-o federație, alături de regiunea transnistreană și restul teritoriului Republicii Moldova.  

În epoca comunicării în masă, a ştirilor rapide şi a social media, presa joacă un rol important în lupta pentru mințile oamenilor. Astfel, presa reprezintă unul dintre instrumentele care influențează decisiv viziunea găgăuzilor față de fenomenele politice din republică și din lume.

Cutia Neagră Plus a făcut o analiză a spațiului mediatic din Găgăuzia și a depistat că cele mai importante instituții media din regiune sunt afiliate unor politicieni locali. Pactul pe care o bună parte din presa găgăuză l-a făcut cu politicienii este parafat cu milioane de lei din bani publici.

Teleradio-Găgăuzia - principala instituție media din UTA Găgăuzia

Teleradio-Găgăuzia este cea mai importantă instituție media din regiune, cu acoperire nu doar la nivel local, dar și la nivel național. Unele date statistice locale arată că circa 40% dintre locuitorii autonomiei au încredere în GRT. Teleradio-Găgăuzia se află sub controlul Adunării Populare Găgăuze, care alege cei 9 membri ai Consiliului de Observatori. Acest Consiliu este responsabil de alegerea directorului GRT TV și de monitorizarea activității companiei. În ultimii ani, GRT a fost implicată în mai multe scandaluri cu implicarea unor politicieni locali care doreau să obțină controlul asupra televiziunii publice. 

Televiziunea publică sub controlul politic

Actuala garnitură de conducere a Teleradio-Găgăuzia a fost aleasă acum un an. În martie 2022, Tatiana Donceva a fost demisă din funcția de președinte al Consiliului de Observatori al GRT, iar în locul acesteia a fost ales Mihail Vlah, verisorul bașcanului Irina Vlah. La câteva luni de la alegere lui Mihail Vlah, Consiliul de Observatori l-a desemnat președinte al GRT TV pe Vadim Anastasov, nepotul primarului de Comrat Serghei Anastasov. Până să ajungă directorul GRT TV, Vadim Anastasov a fost consilier municipal în Comrat și directorul Radio Jean. 

Mihail Vlah a intenționat de mai multe ori să ajungă deputat în Adunarea Populară Găgăuză, dar de fiecare dată nu s-a bucurat de încrederea electoratului.

Televiziunea publică pe post de portavoce pentru promovarea știrilor false

După ce a ajuns președinte al Consiliului de Observatori, Vlah a devenit o prezență constantă la emisiunile politice de la GRT TV. Acesta este unul dintre cei mai activi lideri de opinie din regiune, care promovează constant un discurs de ură împotriva Chișinăului și oficialilor moldoveni. Acum, acesta are la dispoziție cea mai importantă platformă media din Găgăuzia prin care alimentează un conflict constant între Chișinău și Comrat. În opinia lui Petru Macovei, directorul Asociației de Presă Independentă, Mihail Vlah influențează politica redacțională a GRT TV, ceea ce contravine legislației. Vlah neagă însă că ar influența în vreun fel politica redacțională a GRT TV: “Nu, desigur! Cum pot eu să influențez grila de program a GRT?”, a mențioant Vlah.

Spre exemplu, în decembrie 2022, GRT TV a transmis în direct un briefing de presă, în care Mihail Vlah a distribuit mai multe informații false, sperietori și acuzații la adresa autorităților centrale. “De când am început să ne solidarizăm cu Europa, la noi au apărut paradele gay, propaganda LGBT, dar cel mai important, prețuri insuportabile la resursele energetice. Totul se face ascuns, ca poporul să nu știe. Au renunțat la energie electrică de 300 de dolari pentru 1000 de mW din Transnistria i cumpără energie electrică din România la preț de 900 dolari pentru 1000 de mW”, spunea Mihail Vlah în acel briefing de presă. Anterior, liderul regiunii din stânga Nistrului menționa că Tiraspolul nu mai poate vinde curent electric în dreapta Nistrului din cauza lipsei gazului. “Noi nu avem scopul de a limita distribuția de curent către Moldova, dar așa se întâmplă, noi nu pur și simplu nu avem gaz”, explica Krasnoselskii într-o ședință publică.

Mihail Vlah a fost și organizatorul protestelor din vara și toamna lui 2022 din Găgăuzia. În cadrul acțiunilor în masă, Vlah acuza instituțiile Republicii Moldova că sunt captive Occidentului. “Țara noastră a fost vândută de cei care sunt azi la putere. Ei se supun Washingtonului și Bruxelles-ului, ei au supus în totalitate țării vecine (nr. România) toate pârghiile puterii”, striga Vlah de la tribuna protestelor. Vlah mai spunea că aoscierea cu UE a cauzat creșterea prețurilor. iar acest fapt a cauzat creșterea prețurilor. “Gazul, electricitatea, produsele alimentare s-au scumpit. Este anunțat în țară cursul de integrare europeană, noi chiar am devenit candidați la aderare, și astăzi, toate acestea, au făcut ca țara noastră să fie și mai săracă”, explica președintele Consiliului de Observatori al Teleradio-Găgăuzia.

Tot el a fost unul dintre cei care au venit anul trecut cu inițiativa ca găgăuzii să solicite Rusiei să ofere gaz ieftin pentru regiune.

În exact aceeași perioadă, o poziție aproape identică a avut și politicianul fugar Ilan Șor, despre care oamenii legii au menționat deseori că ar reprezenta interesele rusești în Republica Moldova.

În timp ce oficialul găgăuz se pronunță acid împotriva cursului european al Republicii Moldova, firma soției sale, Bakayan SRL, beneficiază din plin de avantajele acordului de asocierii cu UE. Începând cu anul trecut, Bakayan s-a lansat pe piața europeană unde exportă fructe.

Recent, Mihail Vlah s-a afișat alături de fostul bașcan Dmitrii Croitor. Croitor este unul dintre candidații la funcția de bașcan al Găgăuziei, iar Mihail Vlah este unul membrii grupului său de inițiativă. Contactat de Cutia Neagră Plus, Vlah a recunoscut că face campanie pentru Croitor, dar a ținut să precizeze că la moment este suspendat din funcție. “Ieri, noi am avut ședința Consiliului de Observatori. Eu mi-am suspendat activitatea, deoarece după lege nu am voie. Din 9 membri, 5 ne-am suspendat activitatea pe parcursul campaniei electorale”, ne-a spus Vlah.

În plin an electoral, bugetul Teleradio-Găgăuzia a crescut de peste două ori. Aleșii găgăuzi au băgat adânc mâna în bugetul regiunii și au oferit peste 14 milioane de lei, în condițiile în care bugetele anilor trecuți erau puțin peste 6 milioane de lei. 

Linșaj public a vocilor incomode

La începutul lui februarie, Mihail Vlah și GRT TV au devenit subiectul unui scandal public. În cadrul emisiunii "Opsujdaem vmeste", Vlah și un deputat local au lansat atacuri la persoană și denigrări în adresa jurnalistului Mihail Sirkeli, în legătură cu opiniile sale critice despre referendumul care a avut loc în autonomia găgăuză în februarie 2014. La acel referendum, găgăuzii au fost chemați la vot de elitele politice locale pentru a-și exprima opinia despre vectorul extern al Găgăuziei. 

Instanțele de judecată din R. Moldova au declarat acel referendum neconstituțional, iar Sirkeli, a spus, într-o postare pe Facebook, că găgăuzii ar fi fost păcăliți atunci. “Eu sunt convins că Mihail Sirkeli este un propagandist, plătit de occidentali, care se străduie să umilească poporul găgăuz”, a spus Mihail Vlah în cadrul emisiunii. Și Leonid Chiosea, deputat în Adunarea Populară Găgăuză a avut o pizție destul de acidă: “Haideți să întrebăm: avem noi nevoie de această propagandă a gayilor și lesbienelor, care este însuși acest Sirkeli!”

Mihail Sirkeli este fondatorul portalului de știri Nokta.md din Găgăuzia și un critic constant al activității unor politicieni locali, mai ales a Irinei Vlah. “Din persoanele publice eu am fost singurul care am pus sub semnul întrebării necesitatea acestui referendum. Pentru că în postările mele, eu am spus că aceste referendumuri au fost de fapt o minciună MUSCA Orice persoană care pune sub semnul întrebării politica regională se confruntă cu atacuri la persoană pe rețele”, ne-a spus Sirkeli.

GRT TV în ateția Consiliului Audiovizualului și ONG-urilor de media

Petru Macovei consideră că întreaga emisiune a fost concepută de realizatori ca un linșaj mediatic, iar invitații timp de aproape o oră l-au atacat și etichetat pe jurnalistul portalului de știri Nokta.md.“Această emisiune nu a fost altceva decât încercarea de a intimida oponenții politicienilor locali, marea majoritatea a cărora sunt de sorginte pro-rusă, care încearcă să destabilizeze situația din țara noastră, inventând probleme artificiale pe loc gol”, crede Macovei.

Scandalul în jurul GRT TV a luat amploare când mai multe ong-uri de media au sărit în apărarea jurnalistului Nokta și au cerut demisia lui Mihail Vlah. Consiliul Audiovizualului s-a autosesizat și a declarat că urmează să monitorizeze activitatea postului de televiziune.

Televiziune publică găgăuză a catalogat această reacție a ong-urilor de media și a CA-ului ca un atac asupra presei din autonomie. Mai mulți oficiali găgăuzi au acuzat Chișinăul că se dorește închiderea televiziunii. Și Irina Vlah a declarant că va apăra GRT-ul cu orice preț. “Noi vom apăra Televiziunea Găgăuză. Dar, dacă va fi iar prin intermediul Comisiei pentru Situații Excepționale oprită televiziunea, eu cred că noi toți ne vom expune pe acest subiect - și Adunarea Populară, și Comitetul executiv și cetățenii autonomiei găgăuze. Nu știu dacă actuala conducere are nevoie ca autonomia găgăuză să fie o durere de cap. Eu cred că ei au deja pe cap destule probleme”, a spus Irina Vlah în cadrul unei emisiuni televizate.

Ruslan Mihailevschi spune însă că la moment nu se pune problema închiderii acestei televiziuni. “Legea noastră este Codul Serviciilor Media Audiovizualului, care presupune foarte clar că sancțiunile se aplică gradual, treptat. De obicei sancțiunile se încep cu o avertizare publică, în unele cazuri sunt și amenzi. Consiliul nu poate pur și simplu închide o televiziune. Retragerea licenței este o măsură extraordinară, când noi vedem că furnizorul serviciilor media nu respectă legea, frecvent încalcă legea și nu elimină încălcările”, ne-a spus Mihailevschi.

Într-un final, pe 17 martie, în ședinta publică a Consiliul Audiovizualului a fost prezentat raportul de monitorizare. Raportul a constatat că postul de televiziune găgăuz a admis un discurs discriminatoriu, care incită la ură. La final Consiliul Audiovizualului a decis sancționarea GRT TV prin două avertismente publice.

Nu este prima dată când televiziunea publică găgăuză a intrat în vizorul Consiliului Audiovizualului. Anterior aceștia au mai fost sancționați pentru alte încălcări. “Postul de televiziune TV Găgăuzia a fost sancționat de 4 ori anul trecut de Consiliul Audiovizualului. Au fost două avertizări publice și două amenzi. Suma totală a amenzilor este de 15 mii de lei”, a precizat Mihailevschi pentru Cutia Neagră Plus.

Și Centrului pentru Jurnalism Independent menționa în unul din rapoartele sale că postul de televiziune public din UTA Găgăuzia a prezentat părtinitor și tendențios evenimentele din țară.

Într-un raport din septembrie 2022, CJI remarcă că în materialele realizate de postul public regional GRT s-a putut observa o abordare tendențioasă în modul cum sunt reflectate anumite subiecte din țară. Pe de o parte, spune raportul, autoritățile centrale sunt prezentate de obicei într-o lumină negativă, iar cele locale, de obicei, într-o lumină pozitivă sau neutră. Spre exemplu, în unul din reportaje, autoritățile găgăuze sunt prezentate ca niște salvatori, care încearcă să rezolve problema lipsei lemnelor de foc pentru populație, iar cele naționale fără soluții pentru populație. În cadrul reportajului, jurnaliștii au folosit și un vox-populi în care toți cetățenii intervievați condamnă și critică autoritățile centrale. 

În opinia jurnalistului Mihail Sirkeli Teleradio-Găgăuzia este folosită ca un instrument abil prin care este propagată propaganda rusească în regiune. “Televiziunea publică din Găgăuzia a devenit un instrument al propagandei pro-ruse agresive în regiune.  Și nu doar în regiune, dar în toată Republica Moldova. Noi observăm mai multe persoane din anturajul Partidului Șor la această televiziune - ca moderatori și prezentatori. Observăm oameni din anturajul Irinei Vlah, observăm oameni din anturajul Partidului Socialiștilor, care au venit la televiziune și influențează politica editorială”, crede Sirkeli.
 

Apărătorii GRT TV cu probleme cu legea

În apărarea GRT-ului au sărit și mai mulți activiști media, care au organizat o conferință de presă în susținerea televiziunii publice regionale, acuzând autoritățile centrale de faptul că vor să o închidă. “Deja nu mai pun presiune asupra instituțiilor media private, dar au trecut deja la instituțiile media publice. Eu văd un plan bine definit și acest plan a început să lucreze nu de azi. Azi a fost nevoie doar de un motiv. MUSCA Începutul acestei proceduri poate duce la pierderea principalei surse de informare din autonomie”, a spus Stepan Piron, unul dintre vorbitori.

Stepan Piron este fondatorul televiziunii “Pervîi narodnîi” și al rețelei de cablu locale OGUZSATLINK SRL. Acesta a fost în vizorul autorităților de mai multe ori. În anul 2021, Consiliul Audiovizualului a depistat că televiziunea și compania de cablu ale acestuia funcționau fără autorizație.

Un alt apărător al GRT este Nicolai Kostîrkin, care a intrat în vizorul oamenilor legii în vara lui 2022. Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Kostîrkin a răspândit sistematic elemente propagandistice care justifică agresiunea militară asupra Ucrainei și care incită la ură și război. În consecință, PCCOS a blocat portalul de știri Gagauznews, administrat de Kostîrkin. Înainte să activeze la gagauznews.md, acesta a lucrat la bloknot-moldova și Sputnik Moldova. Gagauznews.md a fost înființat de AO Centrul Comunitar Anticriză, fondată de politicianul pro-rus de etnie găgăuză Victor Petrov. Pagina de facebook Gagauznews este foarte activă, fiind folosită pentru promovarea lui Victor Petrov, care este candidat la funcția de bașcan al Găgăuziei.

Victor Petrov este unul dintre cei mai influenți politicieni din autonomie. În 2020, acesta a ajuns deputat în Adunarea Populară Găgăuză, iar în 2022 și-a lansat propria organizație politică - Uniunea Populară a Găgăuziei. În 2021, Petrov fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție. Presa a scris de mai multe ori despre faptul că Petrov ar avea conexiuni puternice la Kremlin și legături cu Grigore Caramalac, una dintre cele mai de temut figuri criminale a anilor ’90.

Imperiul mediatic al Irinei Vlah

Mai multe instituții media din Găgăuzia au fost fondate de oameni din cercul actualului bașcan Irina Vlah. Aceasta și-a creat un mic imperiu mediatic, iar presa afiliată îi lustruiește imaginea și discreditează oponenții politici.

Portalul de știri Gagauzinfo.md este cel mai popular site de știri din regiune. Jurnaliștii portalului dedică zilnic materiale care o promovează pe Irina Vlah și Federația Rusă și același timp îi denigrează pe oponenții săi politici. 

Acest lucru este constatat în mai multe rapoarte de monitorizare a presei. Într-un raport al CJI din septembrie 2022, se spune că jurnaliștii Gagauzinfo.md prezintă Rusia într-o lumină pozitivă, iar Europa și România într-o lumină negativ. Jurnaliștii de la CJI mai remarcă că unii deputați apropiați bașcanului sunt folosiți ca surse principale, iar oficiali de la Chișinău atacați fără să li se dea dreptul la replică. 

Același portal de știri a lansat în toamna anului 2021 o campanie de denigrare împotriva lui Oleg Garizan, primarul satului Copceac și unul dintre oponenții politici ai actualului bașcan. Atunci, ziariștii Gagauzinfo au dedicat o serie de materiale unor pretinse nereguli depistate în activitatea primăriei. 

În septembrie 2021, primarul Oleg Garizan i-a surprins pe jurnaliștii acestui portal în Copceac coborând dintr-o mașină aflată în gestiunea Comitetului Executiv de la Comrat. După ce primarul a sunat la poliție, reporterul și cameramanul au abandonat mașina și au dispărut. 

Într-o investigație, jurnaliștii de la Nokta.md au ajuns la concluzia că principalul beneficiar al acestui site de știri, dar și al altor 3 instituții media din regiune - Radio Albena, STV și Radio Sud, este chiar Irina Vlah. Cele patru instituțiile media sunt înscrise pe rude sau oameni apropiați ai bașcanului.

Gagauzinfo.md și Radio Sud sunt deținute de Iusivmedia SRL. Proprietarul Iusivmedia este Iulia Spatarenco. Documentele oficiale scot la iveală o legătură strânsă pe care proprietara Iusivmedia o are cu actualul bașcan. În campania electorală pentru alegerile la funcția de bașcan din anul 2019, Iulia Spatarenco a fost trezorierul Irinei Vlah. De asemenea, mama Iulie Spatarenco, Elena Spatarenco, figurează printre donatorii campaniei electorală a Irinei Vlah din anul 2019. Soțul proprietarei, Vladimir Cîlcic a fost ales director al GRT în 2016 și demis cu scandal în 2018. 

O altă companie de media din regiune este “Noi media de sud”. Compania deține Radio Albena și STV și aparține verisoarei Irinei Vlah, Liudmila Gheorghiu. Gheorghiu, apare în mai multe poze de familie alături de Irina Vlah, Natalia Vlah - mama bașcanului, dar și fratele acesteia, controversatul om de afaceri Serghei Vlah.

În unul dintre videourile filmate la Copceac, Andrei Verdutenco, secretarul de presă al Irinei Vlah, îi ordonă directorul Noi media de sud, Evgheni Penov, să pornească camera, iar acesta se supune imediat. 

STV s-a închis pe parcursul anului 2022, dar pagina oficială de facebook a continuat să fie foartea activă. Pe această pagină sunt distribuite articole de pe Gagauzinfo.md, dar și Gagauzia24.info - un site de știri înființat în februarie 2023 și administrat de pe un server din SUA. 

Aceste instituții media au obținut de-a lungul timpului mai mulți bani din bugetul public, iar unii jurnaliști sunt angajați oficial în executivul de la Comrat. Dintr-un răspuns oficial al Comitetului Executiv din Găgăuzia transmis Cutiei Negre Plus aflăm că în perioada 2018-2022 IUSIVMEDIA și Noi Media de sud au primit din bugetul Găgăuziei 115 de mii de lei. Banii au fost oferiți pentru servicii de promovare a activității Comitetului Executiv Găgăuz și din fondul de susținere a businessului din Găgăuzia.

Jurnaliștii de la Nokta.md au descoperit de asemenea că mai mulți angajați ai companiilor media afiliate Irinei Vlah, dar și a postului de televiziune NTV Moldova, pe vremea când NTV făcea parte din holdingul socialiștilor, au fost sau sunt angajați în executivul găgăuz. De exemplu, cameramanul Fiodor Harciu este angajat în calitate de specialist superior în Direcția administrării afacerilor, de unde în ultimii 4 ani a primit salariul peste 370 de mii de lei. Valentina Kihaioglo, în perioada când era reporter la Gagauzinfo și NTV Moldova a obținut salariul de la Comitetul Executiv din UTA Găgăuzia. În această perioadă, Kihaioglo declară că primea lunar salariu de peste 7 mii de lei. Nici unul dintre ei nu declară venituri din activitatea de jurnalist. 

Irina Vlah a refuzat să ne spună dacă are vreo legătură cu aceste instituții de presă și afirmă că nu le cunoaște pe Iulia Spatarenco și Liudmila Gheorghiu.