Președintele american Donald Trump a criticat din nou pe Volodimir Zelenski, afirmând că este „mult mai dificil să se ajungă la un acord cu el” decât cu Vladimir Putin, în contextul negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina. În același timp, Ucraina a primit sprijin din partea Franței, liderul de la Kiev convenind cu Emmanuel Macron să primească sistemul de apărare aeriană SAMP/T, capabil să intercepteze rachete balistice.
Între timp, tensiunile cresc pe front și în regiune: Iranul a amenințat Ucraina, armata rusă a atacat vehicule medicale ucigând medici, iar incidentele cu drone au dus la restricții temporare la aeroporturile din Moscova.
UPDATE Primarul Moscovei, Serghei Sobianin a anunțat doborârea a patru drone care se îndreptau spre capitala Rusiei. Din cauza amenințării, operațiunile aeroporturilor Vnukovo, Domodedovo și Jukovski au fost restricționate, transmite UNN. Patru UAV-uri care zburau spre Moscova au fost distruse de forțele de apărare aeriană ale Ministerului Apărării. Specialiștii serviciilor de urgență intervin la locurile căderii resturilor”, a declarat Sobianin. După incident, au fost introduse restricții temporare la mai multe aeroporturi din Moscova. Potrivit Rosaviatsia, operațiunile au fost parțial restricționate la Vnukovo, Domodedovo și Jukovski. Serviciile rusești precizează că specialiștii de urgență lucrează la locurile căderii resturilor. Până în prezent nu au fost raportate alte detalii privind incidentul.
video: x/Nexta_tv
UPDATE În apropierea satului Chervona Khvylia, forțele ruse au lovit cu o dronă un vehicul de urgență medicală. Un medic în vârstă de 27 de ani și un tehnician au fost uciși, iar un alt angajat a fost spitalizat. În regiunea Harkiv, personal militar rus a atacat un vehicul medical de urgență cu o dronă FPV, ucigând doi lucrători medicali, potrivit raportului Oficiului Procurorului General. Conform anchetei, pe 15 martie, în jurul orei 05:00, în apropierea satului Chervona Khvylia, raionul Kupyansk, personalul militar rus a lovit deliberat o ambulanță aflată în deplasare pe drum cu o dronă. În urma atacului, un medic de 27 de ani și un tehnician medical au fost uciși, iar un alt membru al echipajului, un bărbat de 53 de ani, a fost rănit și spitalizat.
UPDATE Trump l-a criticat din nou pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, spunând că este „mult mai dificil să se ajungă la un acord cu el” decât cu preşedintele rus Vladimir Putin în ceea ce priveşte eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina. Comentariile lui Trump vin în urma criticilor din partea liderilor mondiali după ce SUA au relaxat sancţiunile asupra petrolului rusesc, într-un efort de a atenua creşterea preţurilor globale la petrol.
UPDATE Întrebat despre decizia sa de a ridica temporar unele sancţiuni asupra petrolului rusesc pe fondul creşterii preţurilor globale la petrol, preşedintele a spus: „Vreau să am petrol pentru lume. Vreau să am petrol”. El a adăugat că sancţiunile, care au fost impuse când Rusia a invadat Ucraina în 2022, vor „reveni imediat ce criza se va termina”. Întrebat despre criticile unor lideri străini cu privire la ridicarea sancţiunilor, Trump nu a răspuns direct, ci şi-a îndreptat furia asupra preşedintelui ucrainean, spunând la telefon: „Sunt surprins că Zelenski nu vrea să încheie un acord. Spune-i lui Zelenski să încheie un acord, pentru că Putin este dispus să încheie un acord”. „Este mult mai dificil să închei o înţelegere cu Zelenski”, a adăugat preşedintele SUA. La începutul acestei luni, Zelenski s-a oferit să ajute forţele americane şi aliaţii acestora din Orientul Mijlociu să intercepteze dronele iraniene, folosindu-se de experienţa armatei ucrainene în doborârea dronelor ruseşti. Dar sâmbătă, Trump a spus că „nu are nevoie de ajutor”, adăugând: „Ultima persoană de la care avem nevoie de ajutor este Zelenski”. Totuşi, preşedintele a refuzat să comenteze dacă SUA au acceptat sau nu ajutorul Ucrainei în ceea ce priveşte tehnologia de interceptare a dronelor. Într-o postare pe X, vineri, Zelenski a scris: „Ţările din Orientul Mijlociu ne-au contactat, cerându-ne să împărtăşim experienţa noastră în interceptarea dronelor iraniene Shahed în timpul atacurilor masive. De aceea am trimis deja echipe de experţi în trei ţări”.
UPDATE Forțele rusești au concentrat un număr semnificativ de trupe și mijloace în direcția Zaporizhzhia, considerând-o drept direcția principală. Aceasta a declarat-o Oleksandr Sirski, Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit UNN, care citează canalul oficial de Telegram al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei. În timpul unei deplasări de lucru, Sirski a vizitat zonele Stepnohirsk, Prymorske, Shcherbaky, Huliaipole, Zelene și Varvarivka, după care a afirmat că rușii își sporesc prezența și presiunea în această direcție. În același timp, potrivit acestuia, intensitatea acțiunilor ofensive în zona Huliaipole este semnificativ mai mare decât în alte sectoare ale frontului.
UPDATE Preşedintele Comisiei pentru securitate naţională şi politică externă din parlamentul iranian, Ebrahim Aziz, a ameninţat sâmbătă că Iranul va ataca Ucraina, susţinând că a devenit o „ţintă legitimă” pentru că „s-a implicat efectiv în război” furnizând tehnologie pentru drone inamicului israelian, scrie The Hill, conform News.ro. Ebrahim Azizi şi-a justificat avertismentul invocând articolul 51 din Carta Naţiunilor Unite, care recunoaşte dreptul unei ţări la autoapărare individuală sau colectivă în cazul unui atac armat. „Prin furnizarea de sprijin în materie de drone regimului israelian, Ucraina eşuată s-a implicat efectiv în război şi, în temeiul articolului 51 din Carta Naţiunilor Unite, şi-a transformat întregul teritoriu într-o ţintă legitimă pentru Iran”, a scris Azizi într-o postare pe platforma socială X. Azizi nu a oferit nicio dovadă concretă în sprijinul afirmaţiei sale, care a venit în momentul în care campania militară comună a SUA şi Israelului a intrat în a treia săptămână. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat la începutul acestei luni că ţara sa trimite o echipă de specialişti militari în Orientul Mijlociu pentru a ajuta SUA şi aliaţii din Golf să doboare dronele iraniene care se apropie. De asemenea, Zelenski a menţionat într-o postare pe X că mai multe ţări din regiune au solicitat ajutorul Ucrainei pentru a contracara atacurile cu drone.
UPDATE Președintele Volodimir Zelenski a declarat că a convenit cu președintele francez Emmanuel Macron să primească un nou sistem de apărare aeriană SAMP/T, capabil să intercepteze rachete balistice. El a făcut aceste declarații în timpul unei convorbiri cu jurnaliști, relatează un corespondent Ukrinform. „În cadrul întâlnirii cu Emmanuel, cel mai important și principal subiect de discuție a fost tocmai alternativa [la sistemele Patriot] în contextul apărării aeriene. SAMP/T este în prezent singura alternativă disponibilă în Europa. Anul acesta vom vedea dacă noile sisteme SAMP/T pot doborî rachete balistice. Anul acesta vom primi un sistem pe care îl vom testa împotriva rachetelor balistice. Dacă va funcționa, va deveni un sprijin bun pe termen lung”, a spus Zelenski. De asemenea, el a menționat că, dacă SAMP/T se dovedește eficient, Ucraina va fi prima pe listă pentru a primi noile sisteme.
UPDATE Uniunea Europeană a prelungit sâmbătă cu şase luni sancţiunile împotriva persoanelor şi entităţilor considerate că sprijină războiul Rusiei împotriva Ucrainei, după un impas cauzat de Ungaria şi Slovacia, care în cele din urmă au renunţat să se mai opună, relatează Reuters, conform News.ro. Consiliul European, organismul UE care reprezintă cele 27 de state membre, a anunţat că măsurile restrictive care vizează persoanele responsabile de subminarea sau ameninţarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei au fost prelungite până la 15 septembrie. Blocul format din 27 de ţări a ridicat sancţiunile împotriva a două persoane şi a eliminat cinci persoane decedate de pe listă. Una dintre cele două persoane în viaţă eliminate este Niels Troost, un olandez inclus pe lista sancţiunilor pentru comercializarea petrolului rusesc, potrivit unui diplomat al UE. Aproximativ 2.600 de persoane şi entităţi fac obiectul unor măsuri, inclusiv restricţii de călătorie, îngheţarea activelor şi interdicţia de a pune fonduri sau alte resurse economice la dispoziţia persoanelor sau entităţilor incluse pe listă. Sancţiunile UE s-au extins constant de la invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022. Ungaria şi Slovacia au încercat anterior să obţină eliminarea unui număr de oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor, au declarat diplomaţi ai UE.
UPDATE Un soldat ucrainean care fusese declarat mort și înmormântat în 2023 s-a întors în viață după aproape trei ani de captivitate în Rusia, în urma unui schimb de prizonieri. Nazar Daletskyi, voluntar pe front încă din primele luni ale invaziei ruse, fusese identificat oficial drept decedat pe baza unei potriviri ADN, iar familia îi organizase deja funeraliile în satul natal din vestul Ucrainei. Mama sa îi vizita mormântul în fiecare săptămână, convinsă că fiul ei a murit pe front, până în momentul în care, la începutul acestui an, a primit un telefon care i-a schimbat complet viața: Nazar era în viață și fusese eliberat dintr-o închisoare rusă, relatează The Guardian, conform Digi24.
UPDATE Rusia furnizează Iranului drone Shahed pentru a fi utilizate împotriva Statelor Unite şi Israelului, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat CNN, transmite News.ro. Volodimir Zelenski a afirmat că este „100% dovedit” că Iranul a folosit drone Shahed fabricate în Rusia pentru a ataca baze americane. Dronele Shahad au fost implicate în atacuri împotriva mai multor ţări din Orientul Mijlociu, dar locaţia în care au fost fabricate aceste drone nu este întotdeauna cunoscută. Drona Shahed este o dronă de atac şi de croazieră fabricată iniţial de Iran. Mii dintre aceste drone au fost folosite de forţele ruseşti în Ucraina din toamna anului 2022, potrivit Kievului.
UPDATE Administrația președintelui american Donald Trump și-a redus atenția asupra negocierilor pentru încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Această informație este relatată de Financial Times, citând diplomați ai Uniunea Europeană. Potrivit surselor, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a deturnat atenția Washingtonului de la procesul de pace. Drept urmare, negocierile dintre Ucraina și Rusia au fost, practic, puse pe pauză. De asemenea, aliații europeni au fost informați că livrările de arme americane ar putea întârzia, deoarece SUA prioritizează sprijinul acordat partenerilor din Orientul Mijlociu. Diplomații notează că o astfel de situație poate fi benefică pentru Rusia. Pe fundalul războiului din regiune, prețurile mondiale la petrol cresc, ceea ce mărește veniturile Moscovei, iar presiunea internațională asupra Kremlinului se diminuează treptat.
UPDATE Forţele ucrainene ar fi atacat staţia de pompare a petrolului Tihoreţk din regiunea Krasnodar din Rusia, în noaptea de sâmbătă spre duminică, au relatat canalele ruseşti de Telegram, transmite News.ro. Situată în apropierea Mării Negre, instalaţia serveşte drept unul dintre cele mai mari centre logistice petroliere din sudul Rusiei. Amplasamentul face parte dintr-un important centru petrolier care include un depozit petrolier mare şi un terminal utilizat pentru manipularea combustibilului şi a produselor petroliere ruseşti. Fotografiile şi videoclipurile postate de locuitori pe reţelele de socializare par să arate flăcări mari din direcţia staţiei de pompare. The Kyiv Independent nu a putut verifica imediat aceste informaţii. Nu au fost disponibile imediat informaţii cu privire la amploarea pagubelor cauzate sau la ceea ce a vizat atacul raportat.
UPDATE De asemenea, capitala republicii Mordovia, orașul Saransk, a fost vizată de dronele ucrainene. Autoritățile locale raportează că nu există victime. Potrivit unui analist OSINT de la publicația ASTRA, lovitura a avut loc în zona unui complex rezidențial în construcție numit „Vera”; drona a zburat probabil la joasă altitudine, o traiectorie folosită frecvent pentru a ocoli sistemele de apărare antiaeriană. Autoritățile operative a regiunii Krasnodar a comunicat că, în urma atacului dronelor ucrainene, a izbucnit un incendiu la o bază de petrol în suburbia orașului Tikhoretsk. În canalul de Telegram al șefiei operativă se precizează că „incendiul” s-a produs „din cauza căderii resturilor dronelor”. Conform informațiilor preliminare, nimeni nu a fost rănit. În plus, potrivit șefiei operative, în raionul Tikhoretsk dronele au avariat două linii de înaltă tensiune. Ultima dată când baza de petrol de lângă Tikhoretsk a fost atacată a fost pe 12 martie, responsabilitatea fiind revendicată atunci de Serviciul de Securitate al Ucrainei.
UPDATE În noaptea de sâmbătă spre duminică, 15 martie, armata ucraineană a efectuat un atac cu rachete asupra orașului Belgorod, a anunțat guvernatorul Viacheslav Gladkov. Potrivit acestuia, au fost avariate obiecte ale infrastructurii energetice, iar în Belgorod și în raionul său au început pene de electricitate, apă și căldură; la unul dintre obiecte a izbucnit un incendiu, însă nu există victime. La Volgograd, în urma atacului dronelor ucrainene, a fost avariat un bloc de locuințe cu mai multe etaje, geamurile au fost sparte, dar nu au fost înregistrate victime, scrie guvernatorul Andrei Bocharov. Canalul de Telegram SHOT, citând localnici, menționează că regiunea Volgograd a fost „sub un atac masiv de drone în jurul orei trei dimineața”, fiind distruse presupus peste 20 de obiective.
UPDATE Ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, a acordat un amplu interviu agenţiei ruse de stat TASS, popularizat pe pagina de Facebook a ambasadei, în care, potrivit descrierii, discută despre „perspectivele unirii României şi Moldovei, despre sprijinul acordat de Bucureşti Kievului şi despre sentimentele anti-ruse ale guvernului român”. Interviul este publicat de agenţia oficială rusă sub titlul „România nu îşi poate permite unirea cu Moldova”, transmite News.ro. Întrebat dacă, după ce autorităţile din Moldova „au lansat ideea” unirii cu România, se întrevăd deja paşi concreţi în această direcţie, ambasadorul a sugerat că ideea nu se bucură de sprijin în rândul populaţiei din Republica Moldova, pentru că în secolul XX „Moldova a trecut prin două ocupaţii româneşti” în timpul cărora s-ar fi comis abuzuri. „Amintirea evenimentelor din acei ani a rămas vie în rândul poporului moldovean şi, deocamdată, aceasta serveşte ca un antidot împotriva ideii de unire. Majoritatea populaţiei, după cum se ştie, nu o susţine”, afirmă Vladimir Lipaev. Cu toate acestea, el acuză elita politică de la Chişinău, care ar fi loială Bucureştilui, că impune „românizarea” societăţii. „În şcoli nu se predă limba moldovenească, ci limba română, se studiază istoria nu a moldovenilor, ci a românilor, şi asta într-o lumină falsificată, distorsionată. Aproape toţi politicienii de frunte, inclusiv preşedinta Maia Sandu, deţin paşapoarte româneşti. În principalele funcţii de stat sunt numiţi foşti şi actuali funcţionari români. Securitatea Republicii Moldova, sistemul său energetic şi bancar sunt plasate sub controlul direct al Bucureştiului”, arată ambasadorul. Întrebat cum se raportează România şi cum reacţionează locuitorii din România la ideea unirii cu Moldova, Lipaev susţine că „ideea că românii şi moldovenii ar fi un popor unic, dar împărţit (...) s-a înrădăcinat destul de puternic în conştiinţa publică, datorită propagandei agresive” şi este exploatat de partidele şi politicienii de orientare naţionalistă, care îl speculează în scopuri electorale. „Cu toate acestea, la Bucureşti se conştientizează totuşi diferenţa dintre ceea ce se doreşte şi ceea ce este posibil. Naraţiunea oficială este că mai întâi moldovenii înşişi trebuie să se pronunţe în favoarea unirii, iar apoi se va vedea. Merită reamintit faptul că Moldova contemporană este una dintre cele mai sărace ţări din Europa, în mare parte datorită politicii echipei (preşedintei Maia) Sandu. De aceea, aici există temerea că bugetul românesc pur şi simplu nu va suporta cheltuielile legate de unire”, susţine ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. „De aceea se vorbeşte mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea acesteia la Uniunea Europeană, ceea ce ar permite Bucureştilui să transfere o parte semnificativă a costurilor către parteneri”, adaugă el.
