Creștinii ortodocși din Republica Moldova marchează Duminica Sfintei Cruci, una dintre cele mai importante zile din perioada Postului Mare. Sărbătoarea este dedicată cinstirii crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos, simbol fundamental al credinței creștine, asociat cu jertfa, mântuirea și iubirea divină pentru oameni.
Sărbătoarea a fost instituită la Constantinopol în secolul al VIII‑lea și se marchează la o dată variabilă.
Momentul central al slujbei este ritualul scoaterii și cinstirii solemne a Sfintei Cruci, care are loc la finalul Utreniei, oficiată sâmbătă seara sau duminică dimineața. Acesta înlocuiește și amintește vechea ceremonie liturgică de expunere și cinstire generală a crucii, practicată odinioară la Ierusalim și apoi la Constantinopol, în Vinerea Patimilor.
Biserica a rânduit această duminică la mijlocul Postului Mare pentru a întări duhovnicește credincioșii în parcursul lor spiritual spre Înviere.
În tradiția populară românească, praznicul este legat de o serie de ritualuri și obiceiuri transmise din generație în generație, despre care se spune că aduc protecție, sănătate și belșug în gospodării.
În bisericile ortodoxe, crucea este așezată în mijlocul lăcașului sau purtată de preoți în procesiuni solemne, iar credincioșii sunt invitați să participe la venerarea acestui simbol sacru.
În cadrul slujbelor, oamenii se închină cu evlavie și își fac semnul Sfintei Cruci, gest care exprimă atât respectul față de credință, cât și încrederea în protecția și binecuvântarea divină.
Pe lângă slujbele religioase, sărbătoarea este însoțită și de o serie de tradiții populare care reflectă credința și spiritualitatea comunităților. În anumite zone ale țării, se spune că purtarea crucii la gât atunci când credincioșii merg la biserică aduce protecție împotriva bolilor și a necazurilor pe tot parcursul anului. În gospodării, există obiceiul de a așeza cruci sau ramuri sfințite în locuri importante din casă, un ritual păstrat de generații, despre care se crede că aduce belșug, sănătate și armonie în familie. Totodată, ziua este privită ca un moment de liniște și reculegere spirituală, astfel că mulți evită activitățile solicitante sau munca grea, acordând mai mult timp rugăciunii și reflecției.
În această perioadă, credincioșii sunt îndemnați să respecte rânduiala Postului Mare, fie printr-o formă mai aspră de abstinență alimentară, fie prin una mai moderată, alături de participarea la slujbe și implicarea în fapte bune. Astfel, această zi nu înseamnă doar cinstirea crucii, ci și o etapă importantă de pregătire sufletească pentru Paște.
Postul Mare precede Învierea Domnului și se încheie în noaptea de Paște. În 2026, Paștele ortodox va fi sărbătorit pe 12 aprilie. În tradiția bisericească, această perioadă amintește de cele 40 de zile petrecute de Iisus Hristos în post și rugăciune în pustiu, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.
