/VIDEO/

/VIDEO/ Reîntâlnire emoționantă: Campania „Bătrânii noștri” continuă să aducă bucurie și daruri în casele eroilor!

bătrâni

Alături de „Bătrânii noștri”: TV8 mulțumește pentru generozitate tuturor celor care s-au implicat

Bătrânii.jpg

Bucuria de a dărui: Lacrimi și emoții de fericire în casele eroilor campaniei „Bătrânii noștri”

Final campanie.jpg

Bucurii pentru eroii campaniei „Bătrânii noștri”. TV8 le-a bătut la ușă cu daruri de la parteneri și alți oameni generoși

Comercial bătrâni 3.jpg

„Bătrânii noștri”: Cadourile din partea sponsorilor au ajuns în casele altor eroi ai campaniei TV8 

comercial bătrâni.jpg

De sărbătorile pascale, alături de eroii campaniei „Bătrânii noștri”. Darurile au emoționat-o pe fosta profesoară Domnica Ursachi

COMERCIAL BĂTRÂNI.jpg

Standard

/FOTO/ Campania „Bătrânii noștri” la TV8: Ajută și tu! Cum poți dona pentru un vârstnic lovit greu de soartă

donează bătrânii noștri donație

/VIDEO/ „Bătrânii noștri”: Singuri de Paște. Povestea unui cuplu de medici, care nu a trăit bucuria de a avea un copil

RUSU VLADIMIR.jpg

/VIDEO/ „Bătrânii noștri”: Singurătatea îi ține de urât. Povestea unei bătrâne care găsește alinare doar în prezența animalelor

Ep6.jpg

/VIDEO/ „Bătrânii noștri”: Soarta grea a doi profesori. Și-au pierdut fiica în pandemie și au un fiu cu dizabilități

Ep5.jpg

TOP ȘTIRI

Se dau și bilete false în autobuzele din Chișinău. O femeie, dar și un bărbat au relatat pe rețelele de socializare că, după ce au plătit pentru călătorie, s-au ales cu un bilet diferit de cele adevărate: „E tăiat perfect, rupt jos, foaia e cam scumpă”. Contactați de TV8, reprezentanții Parcului Urban de Autobuze (PUA) ne-au spus că s-au autosesizat pe caz, iar verificările pe linie vor fi intensificate.„Am intrat într-un autobuz care pleacă în afara orașului, am achitat călătoria și mi s-a dat așa tichet. Din start am înțeles că tichetul nu este ok, deoarece un tichet nu poate fi alb. Am oprit taxatorul și l-am întrebat: ce bilet mi-ai dat?&nbsp;A spus să tac, să nu fac gălăgie, deoarece el îmi dă bilet. Nu este prima dată când dau 10 lei, mi se dă rest 5 lei și tichet nu mi se dă. Eu cer tichetul, deoarece eu vreau să fiu un cetățean responsabil. Mai vreau autobuze, nu mai vreau să aștept câte 40 de minute”, a spus femeia.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/26/ea283dc6-f987-4b8a-b734-aadca5c68755_An-KcwW2cCNhZ6eNvTlMiTpXAbtti8MGPhI0qeWdhwJDrruiLtbsNT0UIge6NIOqtV7JzfItJAxusx-N1WbYQ.mp4" controls=""></video></div></div>Și un bărbat a vorbit despre situație: „E tăiat perfect, un pic rupt, foaia e cam scumpă pentru ca să fie tichet”.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/26/d7af598c-aefb-4870-a9eb-cdae1a8f2883_Snaptik.app7395583099251297541.mp4" controls=""></video></div></div>Purtătoarea de cuvânt a PUA, Felicia Rusu, a declarat pentru TV8 că este vorba despre același caz (același bilet) și că instituția s-a autosesizat și a identificat conductorul. De asemenea, a fost inițiată o anchetă internă pentru a identifica toate circumstanțele producerii incidentului.&nbsp;„Vom implementa măsuri suplimentare pentru a preveni astfel de incidente în viitor și au fost intensificate verificările la linie”, a spus Felicia Rusu.Potrivit acesteia, conductorii care recurg la asemenea acțiuni riscă de la sancționări disciplinare și financiare, până la eliberare din funcție.

/VIDEO/ Bilete false în autobuzele din Chișinău. Pasageră: Taxatorul „a spus să tac, să nu fac gălăgie”

social

Maria-Emilia Hîncu

Se dau și bilete false în autobuzele din Chișinău. O femeie, dar și un bărbat au relatat pe rețelele de socializare că, după ce au plătit pentru călătorie, s-au ales cu un bilet diferit de cele adevărate: „E tăiat perfect, rupt jos, foaia e cam scumpă”. Contactați de TV8, reprezentanții Regiei Transport Electric (RTEC) ne-au spus că s-au autosesizat pe caz, iar verificările pe linie vor fi intensificate.„Am intrat într-un autobuz care pleacă în afara orașului, am achitat călătoria și mi s-a dat așa tichet. Din start am înțeles că tichetul nu este ok, deoarece un tichet nu poate fi alb. Am oprit taxatorul și l-am întrebat: ce bilet mi-ai dat?&nbsp;A spus să tac, să nu fac gălăgie, deoarece el îmi dă bilet. Nu este prima dată când dau 10 lei, mi se dă rest 5 lei și tichet nu mi se dă. Eu cer tichetul, deoarece eu vreau să fiu un cetățean responsabil. Mai vreau autobuze, nu mai vreau să aștept câte 40 de minute”, a spus femeia.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/26/ea283dc6-f987-4b8a-b734-aadca5c68755_An-KcwW2cCNhZ6eNvTlMiTpXAbtti8MGPhI0qeWdhwJDrruiLtbsNT0UIge6NIOqtV7JzfItJAxusx-N1WbYQ.mp4" controls=""></video></div></div>Și un bărbat a vorbit despre situație: „E tăiat perfect, un pic rupt, foaia e cam scumpă pentru ca să fie tichet”.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/26/d7af598c-aefb-4870-a9eb-cdae1a8f2883_Snaptik.app7395583099251297541.mp4" controls=""></video></div></div>Purtătoarea de cuvânt a RTEC, Felicia Rusu, a declarat pentru TV8 că este vorba despre același caz și că instituția s-a autosesizat și a identificat conductorul. De asemenea, a fost inițiată o anchetă internă pentru a identifica toate circumstanțele producerii incidentului.&nbsp;„Vom implementa măsuri suplimentare pentru a preveni astfel de incidente în viitor și au fost intensificate verificările la linie”, a spus Felicia Rusu.Potrivit acesteia, conductorii care recurg la asemenea acțiuni riscă de la sancționări disciplinare și financiare, până la eliberare din funcție.

bilet.webp

externe

timp liber

economic

Vă prezentăm acum o istorie de succes din cadrul campaniei „Vreau în Europa”. Este vorba despre o pensiune din Maramureș, devenită un punct de atracție pentru mii de turiști. A fost ridicată din două case străvechi strămutate, adică aduse pe bucăți, astfel că a devenit un adevărat muzeu al satului. Acum, întrebați de secretul succesului, proprietarii localului spun că cel mai mult i-au ajutat la început de cale fondurile europene.&nbsp;Hanul Teilor - o nouă locație pe care am vizitat-o în România. Pensiunea se află la o margine de drum, înconjurată de pădure și munți, iar pereții ascund adevărate bijuterii istorice, printre care două case bătrânești cu o vechime de peste 120 de ani. Una a fost numită „Varvara”, în memoria bătrânei pe pământul căreia a fost ridicat complexul.&nbsp;„Am aflat istoria ei, că nu a avut copii. Bătrâna Varvara a intrat în moarte clinică și în acea perioadă a avut o viziune ca să dea terenul bisericii catolice din vremea aceea. Dar dorința ei a fost ca să fie pomenită veșnic. Am aflat asta de la părintele catolic. Noi de la episcopia greco-catolică am luat acest teren și s-a construit hanul, dar aflând povestea și dorința ei, i-am dat numele acestei case „Varvara”, ca să fie veșnic pomenită”, a declarat fondatoarea pensiunii, Liliana Topan.Casa a fost adusă la pensiunea soților Topan în 2015, pe bucăți, iar ulterior a fost asamblată, fiindu-i păstrată autenticitatea. Doritorii nu se pot caza în căsuță, dar pot lua o masă acolo, spune proprietara hanului. De fapt, întreaga pensiune a fost gândită și construită în stil rustic. În curte se găsește și o terasă, cu o poveste în spate. Construcția a fost cândva șură, în care erau ținute vacile și uneltele de muncă.&nbsp;„Această terasă de vară este amenajată în stilul secolului 19 și nu este doar din cauza mobilierului vechi s-au a blănițelor de pe scaune. E suficient să ridicăm privirea și să vedem că de pod este agățat un car, dar și alte unelte care au fost folosite de strămoșii noștri”.Obiectele din interior sunt autentice și au fost procurate de la târgurile de vechituri și localnici.&nbsp;„Nu le mai folosesc și vin și le aduc, dar căutăm și ni le dorim ca să punem în valoare: lădoaie, credenți, oglinzi, ferestre. Barul de la intrare este o casă care a fost construită odată cu o biserica monument UNESCO din Plopiș. Se și vede vechimea acestui lemn din care este făcut. O numim ca o piesă istorică, ca o piesă UNESCO, ceea ce am făcut aici”, a declarat fondatoarea pensiunii, Liliana Topan.Însă toate acestea nu au putut fi realizate fără susținere din afară. Atunci când și-au lansat afacerea, soții Topan au apelat la un fond european pentru promovarea valorilor naționale și a turismului local. Acesta fiind și punctul de pornire pentru o viitoare poveste de succes.&nbsp;„Sigur că da, existau și fonduri proprii, dar pentru a reuși să ajungem să deschidem odată au fost de mare folos aceste fonduri europene care au fost în 2015. A fost o sumă de 93 de mii de euro. Într-adevăr față de investiție nu este o sumă extrem de mare, dar a fost exact ceea ce am avut noi nevoie atunci ca să putem face deschiderea”, &nbsp;a declarat fondatoarea pensiunii, Liliana Topan.În prezent, pensiunea din Maramureș are 15 camere pentru cazare, dar proprietarii planifică să le dubleze în scurt timp. Totodată, se lucrează la construcția unei zone SPA, iar în sala de evenimente vara se organizează petreceri.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/26/022e6032-9df0-4a30-a363-bdc0f1659a83_hanulteilor.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Bijuterie ascunsă în munți: Cum au reușit soții Topan să deschidă o afacere de succes cu bani din UE

hanul teilor

UPDATE: Băiatul a fost găsit în satul vecin, Albinețul Vechi, de către o femeie. Din fericire, acesta e viu și nevătămat.&nbsp;Un băiețel de 6 anișori din localitatea Logofteni, raionul Fălești, este căutat de oamenii legii. Micuțul a dispărut în timp ce se afla cu mama sa pe câmp, la păscut vacile.&nbsp;Potrivit poliției, copilul și mama sa au plecat dimineață să pască animalele, iar în jurul orei 18:00, a dispărut. Oamenii legii nu au publicat nicio poză a micuțului, dar anunță cum poate fi recunoscut.Băiatul are înălțimea de până la un metru, părul blond și are dificultăți în vorbire.&nbsp;În momentul dispariției era îmbrăcat într-o vestă și pantaloni negri și avea cu el o bicicletă defectă.Dacă dețineți informații despre locul aflării copilului, sunteți rugați să sunați la număru unic de urgență 112.&nbsp;

/UPDATE/

/UPDATE/ Băiețelul de 6 anișori din Logofteni, dispărut după ce a ieșit cu mama la păscut vacile, găsit în satul vecin

poliția.jpg

Emisiuni

Se nasc tot mai puțini copii în Republica Moldova. O arată datele statistice, potrivit cărora anul trecut, au venit pe lume 24.000 de copii, cel mai mic număr din ultimele decenii. Au murit, în schimb, 34 de mii de persoane.&nbsp;De ce moldovenii nu aduc pe lume copii, cum explică experții acest fenomen? Ce fac autoritățile pentru a opri criza demografică?&nbsp;<h4>Vedeți sâmbătă, 27 iulie, la „Moldova Gândește”. De la ora 19:45, doar la TV8!</h4><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/26/4ddd751b-c2c8-43a4-b66d-73bab53375f7_MOLDOVAGANDESTE-27072024-PROMONATALITATE-pentruSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/

/PROMO/ Anul în care s-au născut cei mai puțini copii. Cum oprim criza demografică - sâmbătă, de la 19:45, la „Moldova gândește”

&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/26/4ddd751b-c2c8-43a4-b66d-73bab53375f7_MOLDOVAGANDESTE-27072024-PROMONATALITATE-pentruSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/ sâmbătă, de la 20:00, la „Moldova gândește”

Design fără titlu (94).webp

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea salută crearea de către Parlament, a unei comisii speciale pentru depășirea crizei în domeniul agricol. În opinia lui Bolea, aceasta nu înseamnă neapărat un vot de neîncredere pentru ministerul pe care îl conduce. Totodată, ministrul dă asigurări că va merge în Legislativ ori de câte ori va fi chemat, pentru a-i informa pe deputați din prima sursă.&nbsp;„În Parlamentul Republicii Moldova sunt reprezentanții poporului și au voie să facă comisii câte doresc și asta nu înseamnă că e un vot de neîncredere. O comisie înseamnă o comisie... Evident că eu o să merg la aceste ședințe să vorbesc cu colegii din Parlament și să le spun despre măsurile începute și ceea ce se întâmplă astăzi pe dimensiunea agricolă”, a declarat Vladimir Bolea în cadrul ediției de joi, 25 iulie, a emisiunii „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=KgyCUFMDIhE" target="_blank">Cutia Neagră</a>” de la TV8.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/KgyCUFMDIhE"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/KgyCUFMDIhE" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Amintim că pe 25 iulie, a fost constituită o comisie specială parlamentară care va identifica măsurile necesare pentru depășirea crizei în domeniul agricol. Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost votat de 76 de deputați.Inițiativa creării acestei comisii speciale aparține deputaților din Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Radu Mudreac și Corneliu Furculiță și este motivată de situația din sectorul agricol urmare a condițiilor meteo din primăvara-vara acestui an. În termen de 90 de zile, comisia specială va prezenta Parlamentului un proiect de act normativ și un pachet de măsuri pentru depășirea crizei din domeniul agricol.Comisia specială va fi formată din șapte membri și va fi condusă de deputatul Iurie Păsat, care este și agricultor, și a fost desemnat președinte. Iar secretarul Comisiei a fost numit deputatul Valeriu Muduc. De asemenea, din ea vor mai face parte deputații Alexandr Trubca, Ion Poia, Mariana Cușnir, Radu Mudreac și Corneliu Furculiță,Potrivit Regulamentului Parlamentului, legislativul poate constitui comisii speciale pentru examinarea proiectelor de acte legislative, elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înființare a comisiei respective.

/VIDEO/ Bolea salută crearea comisiei pentru criza în agricultură: „Sunt reprezentanții poporului și au voie să facă comisii câte doresc”

Bolea Vladimir.jpg

Sci-Tech&Media

TV8 își extinde echipa și angajează noi colegi! Dacă vrei să te alături echipei noastre, expediază CV-ul la adresa: <a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar noi te vom invita la un interviu, la care ne vom pune unul altuia întrebări.Lista integrală a locurilor vacante disponibile acum la TV8:<ul><li><a href="https://www.delucru.md/job/52798" target="_blank">Jurnalist la site-ul TV8.md</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/32417" target="_blank">Reporter TV8</a></li><li><a href="https://www.delucru.md/job/22454" target="_blank">Editor video</a></li></ul>Pentru început, trimite CV-ul la adresa de email&nbsp;<a href="mailto:hr@tv8.md" target="_blank">hr@tv8.md</a>, iar mai apoi te vom invita la un interviu, la care vom face cunoștință și vom discuta toate detaliile legate de job.Te așteptăm cu drag în echipa noastră!

TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni jurnalist la site-ul TV8.md, reporter TV sau editor video

TV8 angajare.jpg

Cea mai mare rată de angajare. Potrivit ministrului Muncii, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă înregistrează cea mai înaltă productivitate din ultimii 8 ani. Or, numărul mediu de persoane plasate lunar în câmpul muncii în acest an, a depășit cifra de 1.280 de persoane, comparativ cu 727, în 2021. În total, de la începutul anului 2024, ANOFM a ajutat peste 9.000 de persoane să-și găsească unui loc de muncă.&nbsp;Conform datelor făcute publice de ministrul Muncii, Alexei Buzu, în acest an, media lunară de angajare în câmpul muncii a constituit 1.286 de persoane, comparativ cu 922 în anul trecut. Asta, deși numărul de angajați ANOFM s-a micșorat simțitor în ultimii ani.„Am ajuns să avem cea mai mare productivitate a Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din ultimii 8 ani în ceea ce privește numărul de persoane care sunt susținute să-și găsească un loc de muncă. În fiecare lună a acestui an, reușim să plasăm mai multe persoane pe piața muncii comparativ cu anii 2017 sau 2018 când echipa Agenției era cu 27% mai mare”, a menționat Alexei Buzu pe pagina sa de Facebook.&nbsp;<figure class="image"><img src="https://tv8.md/resources/2024/07/26/8093c53e-304a-41ea-8ce0-c6641102f137_IMG2630.webp"></figure>Totodată, potrivit ANOFM, de la începutul anului 2024, cu suportul subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au fost plasate în câmpul muncii&nbsp;9.001&nbsp;persoane aflate în căutarea unui loc de muncă,&nbsp;dintre care 4.310 șomeri (47,9%) și 253 de zilieri/angajați în baza unui contract de o perioadă de până la 3 luni.Din cele&nbsp;9.001&nbsp;de persoane plasate în câmpul muncii:&nbsp;4.387&nbsp;sunt femei&nbsp;(48,7%), 1.372 persoane cu vârsta 55-63 de ani (15,2%),&nbsp;111 persoane cu dizabilități (1,2%), 101 cetățeni ai Republicii Moldova reveniți de peste hotare (1,1%), 36 persoane de etnie romă (0,4%) și 3 cetățeni străini.Conform activităților economice, persoanele s-au angajat în câmpul muncii în domenii precum:&nbsp;Agricultură&nbsp;(9,4%),&nbsp;Industrie (9,3%),&nbsp;Construcții (13,8%), Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul&nbsp;(10,7%),&nbsp;Administraţie publică (5,6); Învăţământ&nbsp;(2,5%),&nbsp;Sănătate şi asistenţă socială&nbsp;(4,5%),&nbsp;Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale&nbsp;(38,4%), etc.ANOFM recomandă persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă să se adreseze la una din subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) pentru a beneficia de susţinere la angajare.&nbsp;Serviciile sunt gratuite şi sunt destinate atât persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (cu şi fără statut de şomer), cât şi persoanelor angajate care doresc să-şi schimbe locul de muncă.

/INFOGRAFIC/

/INFOGRAFIC/ Cifre record la angajare: Câte persoane și-au găsit un loc de muncă cu ajutorul ANOFM, de la începutul anului

locuri-de-munca-900x505.png

investigații

justiție

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Dosare răsunătoare! Cum scapă de închisoare judecătorii condamnați pentru corupție

Stela Mihailovici

/LIVE/

/LIVE/ Cutia Neagră PLUS: Dosare răsunătoare! Cum scapă de închisoare judecătorii condamnați pentru corupție

Dosare răsunătoare.webp

Deși a fost „pus pe pauză”, proiectul privind indemnizațiile pentru copiii diplomaților moldoveni continuă să provoace discuții și reacții aprinse. Liderul CUB, Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în mai multe state, consideră că indemnizațiile nu ar fi fost o problemă dacă am fi avut un buget mai mare și nu am fi intrat în anul 2024 cu deficit de câteva miliarde de lei.&nbsp;„Atunci când intri în anul 2024 cu un deficit de 16 miliarde de lei, care ajunge curând la 20, este complicat să iei decizii cu caracter financiar fără să te uiți ce lași în urmă. Deseori, deciziile PAS merg după principiul un pas înainte și doi înapoi”, a declarat Igor Munteanu în cadrul ediției de vineri, 26 iulie, a emisiunii „<a href="https://www.youtube.com/watch?v=ciig4_ngiMc" target="_blank">Întreabă Ghețu</a>” de la TV8.Deputata PAS, Ina Coșeru susține că oferirea indemnizațiilor pentru copiii diplomaților este o necesitate în contextul exercițiului de integrare europeană, care presupune creșterea veniturilor, pentru ca statul să își asigure buni profesioniști.&nbsp;„Exercițiul de integrare europeană presupune o calitate mai înaltă a tuturor angajaților în stat. Avem nevoie de diplomați profesioniști”, a declarat Ina Coșeru.Igor Munteanu o contrazice și spune că integrare europeană și creșterea veniturilor familiilor diplomaților nu au nicio legătură. „Este o chestiune social”, a punctat Munteanu.Iar liderul Partidului Național Moldovenesc (PNM), Dragoș Galbur consideră la acest subiect a existat prea puțină comunicare, iar asta a făcut ca suspiciunile să crească. Mai mult, Galbur sugerează că orice majorare de indemnizație ori salariu ar trebui făcută în baza indicatorilor de performanță.„Trebuie clar guvernarea să seteze indicatori de performanță”, a subliniat liderul PNM.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=ciig4_ngiMc"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/ciig4_ngiMc" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Amintim că potrivit unui proiect de lege, <a href="https://tv8.md/2024/07/23/video-bani-de-la-stat-pentru-educatia-copiilor-de-diplomati-opozitia-critica-masura-in-an-electoral/262122" target="_blank">Ministerul de Externe și-a propus să ofere angajaților misiunilor diplomatice moldovenești din străinătate câte 500 de euro pentru fiecare copil</a>. Banii ar fi urmat să fie alocați pentru a achita grădinițele sau școlile pe care le frecventează.&nbsp;Ministrul de Externe susține că inițiativa a fost inspirată din practica altor țări și că această alocație va consolida diplomația moldovenească. Ulterior, Popșoi a anunțat că<a href="https://tv8.md/2024/07/23/indemnizatiile-pentru-copiii-diplomatilor-se-amana-proiectul-suspendat-ori-scos-de-pe-agenda-constatam-o-reactie-virulenta/26214" target="_blank"> proiectul de modificare a Legii serviciului diplomatic urmează să fie suspendat sau scos de pe ordinea de zi a Parlamentului</a>. „Va trebui să regândim soluțiile pentru sprijinirea copiilor de diplomați”, a punctat Mihai Popșoi.&nbsp;Decizia a fost luată în urma reacțiilor publice virulente la inițiativa ce prevede indemnizațiile lunare de până la 500 de euro pentru copiii diplomaților. Potrivit ministrului, proiectul ar urma să fie suspendat sau scos de pe ordinea de zi, pentru a se vedea ce alte soluții pot fi identificate pentru a rezolva problema.

„E complicat să iei decizii fără să te uiți ce lași în urmă”. Critici privind indemnizațiile copiilor diplomaților

Ministerul de Externe jpg

Căldura extremă înseamnă un risc sporit pentru șoferi și pasagerii lor. Pe lângă faptul că amplifică starea de oboseală la volan, temperaturile ridicate pot crea defecțiuni serioase mașinilor. Cel mai grav e scurtcircuitul în secția motorului, din cauza căruia autoturismul poate lua foc. Un alt pericol, de care trebuie să țină cont șoferii, este supraîncălzirea anvelopelor, care pot exploda dacă nu sunt utilizate corect. Pentru a evita astfel de accidente, specialiștii le recomandă șoferilor să verifice mai des starea tehnică a mașinilor și să respecte câteva reguli.Vom încerca și noi să facem un experiment. Afară, termometrul indică acum +37 de grade Celsius! Dar vrem să vedem ce se întâmplă în interiorul unei mașini, care stă de câteva ore în soare. Au trecut 15 minute. Termometrul indică temperatura de peste +50 de grade, iar aerul din mașină e fierbinte. Asta înseamnă că trebuie să avem mare grijă, deoarece asemenea temperaturi pot provoca defecțiuni tehnice serioase autoturismelor.Potrivit specialiștilor, primul cel mai expus în asemenea zile toride este sistemul de aer condiționat. Acesta trebuie să funcționeze acum la capacitate maximă, pentru a răci aerul fierbinte din interiorul mașinii.&nbsp;„De foarte multe ori are de suferit întregul sistem de aer condiționat. Cu timpul se elimină freonul, iar atunci când nivelul acestuia este mai mic decât cel necesar, compresorul lucrează la un regim mai alert și au loc disfuncții. Este foarte important de menționat că în această perioadă caldă se încălzește și sistemul de frânare. Șoferii deseori urmăresc nivelul uleiului din motor, dar foarte rar schimbă lichidul de frână. Unii nici nu știu când au făcut-o pentru ultima oară. Uite, dacă acest lichid nu este suficient, poate lăsa șoferul fără frână”, a menționat directorul unui autoservice Valeriu Gagauz.&nbsp;Arșița dogoritoare este un pericol și pentru anvelope. Mai ales dacă acestea sunt expuse la soare un timp îndelungat.&nbsp;„Temperaturile foarte înalte pot afecta și presiunea în anvelope. Dacă mergem cu presiunea scăzută, le supraîncălzim și mai mult, iar asta crește riscul ca acestea să explodeze. Pericolul e amplificat și mai mult de asfaltul fierbinte”.Un risc și mai mare în zilele cu temperaturi extreme este cel ca autoturismul să ia foc.„Deseori sunt probleme și cu sistemul de răcire. Termostatul, pompele nu sunt în ordine, mașina se înfierbântă, iar acest lucru poate duce chiar la izbucnirea unui foc. În aceste temperaturi extremale deseori își iese din funcțiune și acumulatoarele, îndeosebi cele ale automobilelor hibryde și electrice. Ele sunt mai expuse riscului de a se aprinde”, a mai declarat Valeriu Gagauz.&nbsp;Pe lângă riscul unor defecțiuni, în zile caniculare, mașinile funcționează mai greoi. Este din cauza că lichidele se evaporă, iar aceasta afectează funcționarea mecanismelor. O confirmă și mai mulți șoferi, dar pentru că nu au altă soluție, aceștia continuă să-și parcheze mașinile în soare.&nbsp;„În mare parte mă stărui să parchez la umbră, dar din motiv că avem foarte puține locuri de parcare în oraș, nu prea avem de ales, asta este realitatea.&nbsp;- Cunoașteți că temperaturile ridicate pot afecta?- Da, foarte mult”.&nbsp;„În primul rând, vopseau are de suferit din cauza căldurii, sunt mai multe probleme, este periculos atunci când parbrizul se înfierbântă, poate crăpa și să curgă apa.”&nbsp;„Ce se poate întâmpla?- Se înfierbântă”.„Trebuie să mergeți mai des la autoservice pentru a verifica starea mașinii în acestă perioadă?- Mașina trebuie să fie verificată regulat, să facem deservirea tehnică, să ne asigurăm că totul este bine”.&nbsp;Pentru a evita defecțiunile mașinilor provocate de caniculă, care se pot solda cu tragedii, specialiștii spun că șoferii trebuie să țină cont de câteva recomandări.„Se recomandă ca mașina să fie parcată undeva la umbră. De la căldura mare poate ieși din funcțiune sistemul electric, care la fel poate duce la izbucnirea unui foc. De asemenea, se recomandă să alimentăm mașina cu carburanți în orele mai răcoroase, seara, dimineața sau chiar noaptea. Înainte de a porni la un drum lungă să ne asigurăm că avem în sistem destul lichid pentru răcire, presiunea în anvelope, starea acestora și sistemul de aer condiționat”, a mai menționat Valeriu Gagauz.În ultimele trei zile, trei automobile au luat foc pe drumurile din țară, dar de la începutul acestui an au fost semnalate 124 astfel de accidente. Potrivit specialiștilor, majoritatea incendiilor la mașină se produc din cauza scurtcircuitelor din secțiunea motorului.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/11/d9a26e59-bb44-4441-8141-a7b167d06352_CANICULAMASINI.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Experiment TV8 pe caniculă: Pericolele mașinilor lăsate sub soarele arzător. Câte automobile au luat foc

Cover MASINI CALDURI.webp

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: „Locotenenții propagandei”. Mesajele toxice transmise de portavocele Rusiei în Moldova

Locotenenții propagandei v2.webp

În cel mai sudic punct al țării, găsim rezervația naturală „Prutul de Jos” , cartea de vizită fiind Lacul Beleu. Din cauza scăderii nivelului apei, acesta este amenințat de dispariție. Astăzi, apa din lac măsoară aproximativ 40 de centimetri, dar au fost ani în care apa a fost de o șchioapă, fapt ce a dezechilibrat întregul ecosistem. Și pădurile de pe teritoriul rezervației au fost afectate. Un incendiu devastator, în urmă cu câțiva ani, a mistuit peste 300 de hectare. Nu departe de lacul Beleu, se află și zăcămintele de petrol, care recent au revenit în proprietatea statului. În continuare, dreptul de exploatare îl deține o întreprindere de stat.„Ne aflăm pe canalul Manolescu, este un canal care poartă apa râului Prut în lacul Beleu și este unul din cele patru canale care face legătura lacului cu râul Prut. - Aici, de obicei, nivelul apei e mai ridicat, da? - În canal nu, este cum este peste tot, un loc drept, o luncă inundabilă. Spre ieșirea în lac nivelul apei este aproximativ jumătate de metru. - Și adâncimea maximă? - 3-4 metri. În ecosistemul lacului Beleu, vreau să accentuez faptul că rezervația naturală este parte componentă a zonei umede Ramsar, lacurile Prutului de jos, din anul 2000. Este prima zonă umedă, desemnată în Republica Moldova, în special ca habitat al păsărilor acvatice. În urma cercetărilor multianuale, am identificat 246 de specii de păsări, dintre care 51 sunt luate sub protecție pe plan internațional și național. Acum se lucrează la ediția a patra a cărții roșii generală pe republică, deci urmează în decurs de doi ani să se obțină un nou volum și atunci o să avem alte cifre”, spune șefa secției Știință de la Rezervația Naturală „Prutul de jos”, Viorica Palade.Pe lângă speciile de plante și păsări, aici sunt și trei specii de șerpi care nu sunt veninoși. Se găsește și broasca-țestoasă de baltă. De departe însă, „vedeta” rezervației este pelicanul.&nbsp;„La noi vin două specii de pelican, pelicanul comun și pelicanul creț. Vin aici din Delta Dunării pentru a se hrăni, atunci când nivelul hidrologic este mai scăzut și e mai ușor să-și dobândească peștele. Pelicanul comun este mai numeros față de pelicanul creț, iar în ultima perioadă, din cauza lipsei hranei în zona noastră sudică, acesta urcă cumva mai spre centrul republicii și sunt văzuți mai des și pe alte lacuri”.Chiar dacă, la prima vedere, peisajele sunt uimitoare, în spatele lor se întrezăresc și o mulțime de probleme, mai mici sau mai mari, cu care se confruntă lacul Beleu. Una dintre ele pune în pericol însăși existența acestui bazin acvatic, format acum vreo 6 mii de ani.&nbsp;„Cea mai mare problemă este nivelul hidrologic, deoarece de aici pleacă toate celelalte probleme din ecosistem. Faptul că, în timp, datorită unor activități și antropice dar chiar și de mediu lacul s-a colmatat, este prezent procesul de înmolire a lacului, iar asta este mai evident în ultimii douăzeci de ani. Dacă ne dăm înapoi cu douăzeci de ani și am fi în același loc, pădurea pe care o vedem acum nu era. Ceea ce avem pe partea dreaptă este o pădure tânără de salcie, care înaintează spre suprafața acvatică și asta e o mare problemă, tot din cauza nivelului hidrologic scăzut. Pădurea înaintează spre suprafața lacului și fură din spațiu, astfel riscăm la un moment dat să pierdem lacul și să avem doar o luncă inundabilă, temporar”.În ultimii ani, singurele momente când nivelul apei depășește o jumătate de metru este atunci când vin viituri pe râul Prut. Una dintre ele a fost în anul 2020, atunci când nivelul apei în lacul Beleu a ajuns la trei metri. De cealaltă parte, unul dintre cei mai dezastruoși ani, care a adus dezechilibre în ecosistem, a fost anul 2015, atunci când toate cele patru canale care aduceau apa din râul Prut, pe anumite porțiuni, erau complet uscate.&nbsp;„- Ce se poate face ca să, nu știu dacă să readucem totul la ce a fost înainte, dar totuși să îndreptăm puțin situația? Ar trebui curățate canalele, care sunt pașii? - Noi, ca angajați ai rezervației, chiar și administrația, am descris situația la ședințe, în fiecare an, noi la secția științe edităm analele naturii și acolo, de fiecare dată menționăm tot ceea ce sde întâmplă pe parcursul anului și accentuăm cumva problemele de mediu. S-a venit cu o soluție de a săpa alt canal decât acesta existent, se gândeau să aducă un canal vechi care era, dar nu știm dacă asta este soluția corectă”.În documentele vechi de 15-20 de ani, suprafața lacului era de peste 600 de hectare, dar astăzi, aceasta s-a micșorat și se reduce cu fiecare sezon. Pădurile de salcie încep să ocupe porțiuni mari din zonele care odinioară erau acoperite de ape. Fonduri cu care ar putea curăța pădurile sau decolmata canalele, administrația rezervației nu are de ajuns, banii fiind uneori pentru salarii și cheltuieli de întreținere. Șefa secției „Științe” din cadrul rezervației „Prutul de Jos”, ne-a spus că există servicii de turism, prestate de către administrația rezervației, dar ele se fac cu un minim deranj asupra florei sau a faunei locale. Rezervația nu este ferită nici de dezastre, iar unul dintre cele mai mari a avut loc în luna martie a anului 2020.&nbsp;„Am avut probleme mari în anul 2020, când a ars o suprafață de peste 300 de hectare de pădure și atunci nu s-a găsit vinovatul, cu toate că s-a știut cine era. Faptul de unde a plecat focul se știa și nu știm de ce nu s-au dus lucrurile la capăt. Explicația a fost că a pornit de la pescari, de la o barcă și parcă a fost o glumă să zic așa, deoarece atunci nivelul apei în lac era de 15 centimetri și nicidecum nu puteau să fie pescari.Suntem la unul din cele două turnuri de observare, amplasate special pentru vizitatorii rezervației. Unul este pe teritoriul satului Văleni și acesta este pe teritoriul Sloboziei Mari. Noi desfășurăm și alte activități, proiecte mai mici, zic eu. Așa am procurat echipament pentru dezvoltarea turismului și acum vrem să amplasăm aici un punct pentru realizarea fotografiilor, pe malul lacului. De asemenea, cu contribuția primăriilor celor două sate și cu o contribuție europeană, se construiește o platformă de vizionare, pe panta de la intrarea în localitatea Slobozia Mare. Acesta va fi un loc foarte atractiv pentru turiști, deoarece de acolo se vede panorama lacului, râul Prut, toată zona”.Oamenii locului își amintesc lacul Beleu atunci când nu existau problemele de astăzi. Unul dintre copiii care pescuiau aici, acum mai bine de 40 de ani, este și Stelian Guzunov, care între timp s-a angajat ca pădurar în cadrul rezervației. Și el deplânge situația gravă în care a ajuns lacul.„Îmi pare rău că, în ziua de azi am ajuns în așa situație ca lacul Beleu a rămas fără apă. Avem undeva la vreo 40 de centimetri apă și restul mâl, vreun metru și ceva. Când stai și-ți amintești, când eram copii, adâncimea era de trei, patru metri și de cu seară ne pregăteam râme, ne pregăteam totul și timp de o oră ieșeai cu torba plină cu pește. Acum întinzi toate malurile și nu mai e pește. Pricina? Pricina e apa. Bătrânii spuneau că erau câțiva pescari, și aceștia hrăneau un raion întreg numai din lacul Beleu. Peștele se păstra anul împrejur, iarna băgau năvoadele sub gheață și scoteau tone de pește, dar astăzi nu mai avem nici apă, nici pește”, a spus pădurarul de la Rezervația Naturală „Prutul de jos”, Stelian Guzunov.Acesta își amintește și vremurile când oamenii veneau „ca la mare”, profitând de plajele oferite de lac și de liniștea zonei.„Am ajuns cum am ajuns în ziua de azi. Înainte era o frumusețe, pe malul lacului Beleu era numai nisip, iarbă nu aveam, erau plase de volei, erau scăunele, căsuțe, oamenii veneai și se odihneau ca la mare. Cand intrai în apă doi metri, se vedea orice pietricică de la fundul apei, atât de limpede era. În ziua de azi, nu mai avem nimic”.Acesta a venit și cu o propunere către autorități, pentru a menține cumva apa în lac, mai ales că se află „la doi pași” de râul Prut.&nbsp;„E trist și le-am propus ca o variantă, măcar aceste două gârle, gârla Năvodu și gârla Rotaru dacă ar fi curățate începând de la râul Prut și măcar cât ar putea spre lacul Beleu, cu anii poate s-ar mai spăla ceva din Beleu și s-ar mai curăți. - Dar ați zis că aici a fost apă acum câteva zile. - Da, a fost apă și în câteva zile sa dus toată”.Ecosistemul rezervației nu este pus în pericol doar de scăderea nivelului apei, dar și de o exploatare de țiței, care funcționează de ani buni pe teritoriul rezervației, iar până anul trecut a aparținut unor privați. Această sondă de extracție și administratorii acesteia au fost implicați în mai multe scandaluri de-a lungul timpului. Procesul de extragere nu este încurajat de reprezentanții rezervației, dar pentru că este permis de lege, nu se pot opune.&nbsp;„Știți cum? Când s-a permis această activitate, în lege era scris că „sunt interzise aceste activități...cu excepția celor de valoare națională”. Iată acea paranteză le-a permis să desfășoare această activitate. Vorbind acum ca o persoană care apără mediul și pe care o doare sufletul pentru cea ce se întâmplă, eu consider că nu. Nu știu ce valoare are tot ce se extrage acolo și cât este de important pentru republică și pentru economia țării, dar ceea ce fac în ecosistem, sau ceea ce s-a întâmplat pe parcursul anilor cu poluarea și alte chestii, nu sunt lucruri normale”, a zis Viorica Palade.În prezent, printr-un proiect de lege, votat în ambele lecturi, statul deține din nou dreptul de exploatare petrolieră. Am vrut să filmăm sonda, dar cei care asigurau paza teritoriului ne-au amenințat.&nbsp;„Noi suntem de la televiziune, filmam în rezervație și am auzit că platforma asta s-a întors la stat. E cineva din conducere cu care putem să discutăm și noi dacă ea funcționează? - Toți sunt la Chișinău, ei fac hârtiile pentru transfer, primire, predare. - Încă nu a trecut? - E trecut de pe data de 11 iunie, dar documentele nu-s făcute. - Dar putem filma și noi sonda asta care extrage petrol? - Ai permis să intri? - Cum? - Permisiune de a intra aici ai? - Păi, eu încerc să dau de oameni, dacă ziceți că nu aveți numărul de telefon. - De la Poliția de Frontieră aveți permisiune? - Pentru? - Pentru intrare aici. - Păi, am intrat în rezervație noi. - Și ce dacă? Uite acuma eu, dacă apelez Poliția de Frontieră, vine și te amendează că nu ai fost la dânșii să te înregistrezi”.Printr-o decizie a Agenției Proprietății Publice, dreptul de exploare a zăcământului a revenit unui întreprinderi de stat, administrată de Sergiu Borș. Am încercat să discutăm atât cu acesta, cât și cu șeful agenției, dar, în ciuda promisiunilor că vor reveni, acest lucru nu s-a mai întâmplat. Am reușit să aflăm că intenționează să vină, în scurt timp, cu un comunicat de presă, în care să ofere detalii despre planurile privind exploatarea petrolului.&nbsp;<figure class="media"><div data-oembed-url="https://www.youtube.com/watch?v=65cIixQhviU"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/65cIixQhviU" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Un reportaj de Constantin Niculae&nbsp;Imagine de Vlad GlinjanMontaj de Constantin Niculae

/VIDEO/ Statul va extrage petrol lângă Lacul Beleu. Top trei provocări ale rezervației „Prutul de Jos”

Redacția TV8

Cât de protejate sunt ariile protejate ale țării?&nbsp; Vorbim sâmbătă, la <a href="https://bit.ly/4dQFo7E">Moldova gândește</a>. De la 19:45, la TV8.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/05/08ae3b8e-1e95-442b-859f-71043316d66c_MOLDOVAGANDESTE-06072024-PROMOARIIPROTEJATEforSMM.mp4" controls=""></video></div></div>????<a href="https://bit.ly/4dQFo7E">Abonează-te la canalul de Youtube „Moldova Gândește”</a>

padure.jpg

MOLDOVA GANDESTE - 06 07 2024 - COVER reportaj LACUL BELEU.webp

Magistrații constituționali au declarat inadmisibilă sesizarea Partidului Șansă privind limitarea activități partidului pe un termen de șase luni. Decizia a fost pronunțată vineri, 19 iulie. Judecătorul Serghei Țurcan a formulat o opinie separată.&nbsp;Pe 15 mai, Ministerul Justiției a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului „Șansă”, cerând instanței limitarea activității acestuia pentru șase luni. Cererea vine după ce Comisia Electorală Centrală (CEC) nu a putut verifica situația financiară a partidului, care nu ar fi prezentat toate actele necesare. La începutul lunii iulie, autoritățile au demarat procedura de limitare a activității unui partid politic după ce deputații au votat, anul acesta, amendamente la o lege mai veche.&nbsp;Astfel, primul partid care riscă să fie „limitat” este „Șansă”, asociat cu fugarul penal Ilan Șor. Alte șapte partide mici l-ar putea urma.Autorul sesizării, avocatul Partidului „Șansă”, Vadim Banari, a subliniat că prevederile contestate au fost adoptate cu încălcarea legislației, nu a fost supus avizărilor, consultărilor, dezbaterilor și expertizelor, iar deputații nu au avut timp suficient să le analizeze și să facă propuneri.&nbsp;Curtea Constituțională a declarat însă inadmisibilă sesizarea pendinte la Judecătoria Bălți, sediul central.„Curtea reține că autorul excepției nu a demonstrat că pretinsele carențe procedurale menționate în sesizare i-au afectat drepturile fundamentale. Criticile autorului urmăresc mai curând să demonstreze că au fost afectate drepturile deputaților de a consulta amendamentul din 28 decembrie 2023 și de a face propuneri. Principiul pluralismului politic și al dezbaterilor parlamentare sunt importante într-o societate democratică, însă excepția de neconstituționalitate nu reprezintă un instrument potrivit pentru a solicita protecția acestora”, a notat Înalta Curte.&nbsp;Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.&nbsp;Mecanismul care permite limitarea activității partidelor a fost introdus de autorități odată cu votarea Legii privind partidele politice, la sfârșitul anului 2007.

CC a declarat inadmisibilă sesizarea Șansă privind limitarea activității partidului. Un magistrat a avut o opinie separată

Curtea Constituțională CS 3.jpg

Cel puţin 18 persoane au murit miercuri într-un accident de avion în capitala nepaleză Kathmandu, transmite Reuters, citând surse oficiale. Avionul s-a prăbuşit şi a luat foc în timpul decolării, potrivit <a href="https://agerpres.ro/" target="_blank">Agerpres.</a><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/24/08630d45-06ce-435c-b8ad-f2c67865adf4_prbuireavionNepal1.mp4" controls=""></video></div></div>În aeronavă se aflau 19 persoane - doi membri de echipaj şi 17 tehnicieni care trebuiau să ajungă în oraşul Pokhara pentru a repara un alt avion.'Doar comandantul a fost găsit în viaţă şi primeşte tratament la spital', a anunţat Tej Bahadur Poudyal, purtător de cuvânt al aeroportului internaţional Tribhuvan din Kathmandu.Imagini de televiziune au arătat pompierii încercând să stingă flăcările, şi fum negru şi gros ridicându-se spre cer.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/24/3bc6994e-a2a7-46d0-bc54-39f8ac2a8495_avionprabusitnepal3.mp4" controls=""></video></div></div>Alte imagini au arătat avionul zburând puţin deasupra pistei şi apoi înclinându-se înainte de a se prăbuşi.Potrivit oficialilor şi media, avionul era un Bombardier şi aparţinea companiei locale Saurya Airlines.Aeroportul a fost închis temporar după accident, au adăugat oficialii.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/24/be966814-4bee-4dee-a685-af326ad56645_avionprbuitNepal.mp4" controls=""></video></div></div>Nepalul a fost criticat pentru bilanțul nefericit în materie de siguranţă a zborurilor, aproape 350 de persoane pierzându-şi viaţa în accidente de avion sau elicopter în ţara himalayană începând din anul 2000.Cel mai grav accident s-a petrecut în 1992, când un Airbus al Pakistan International Airlines s-a lovit de un versant în timp ce se apropia de Kathmandu. Au murit atunci 167 de oameni.Mai recent, cel puţin 72 au murit în ianuarie 2023 în accidentul unui avion al companiei Yeti, atribuit ulterior unei erori a piloţilor.&nbsp;

/VIDEO/ Un avion cu pasageri s-a prăbușit imediat după decolare: Cine este unicul supraviețuitor

plane-door-falls-off-plane-police-searching-in-cheektowaga-v0-f8QYKJ-VQB8WUjuoWTKDBMwsHhm2g51J5ZBEdbSGOOM.webp

Valentina Lazari, o tânără de 29 de ani a murit în urma unei intervenții la stomac, care ar fi ajutat-o să scape de kilogramele în plus. Operația bariatrică pe care o făcuse pe 14 mai, la spitalul „Repromed” din Capitală, i-ar fi adus sfârșitul. De la o ființă sănătoasă și puternică, a ajuns să piardă nu doar greutatea, dar în totalitate vederea, până s-a ajuns la comă. Pe 16 iulie, Valentina a decedat, iar rudele acum încearcă să afle cu adevărat ce s-a întâmplat. Adrian Hotineanu, chirurgul care a operat-o și directorul spitalului „Repromed”, ne-a spus că moartea ar fi survenit din cauza unei intoxicații în organism.<a href="https://www.facebook.com/share/p/YEPMtPXNAH8q3Tsh/" target="_blank">Într-o postare pe Facebook,</a> fratele Valentinei a scris că tânăra a strâns bani pentru această operație timp de doi ani, iar pentru intervenția pe care o făcuse la „Repromed” a achitat 96.000 de lei.„Peste vreo 3 săptămâni, după intervenție, ea începuse să se simtă rău - acuza slăbiciuni, greață, lipsa poftei de mâncare. La consultații la Repromed a fost asigurată că sunt simptome normale și că „1organismul trece printr-un stres””, scrie fratele Valentinei, Alexandru.Începând cu 1 iulie, starea tinerei s-ar fi agravat, iar pe 4 iulie, „ea nu mai avea putere să se ridice de jos, vomita de la orice picătură de apa, doar își uda buzele cu cuburi de gheață.” Într-o astfel de situație critică, familia l-a contactat pe medicul chirurg, care efectuase operația. Adrian Hotineanu, care este și directorul spitalului „Repromed”, le-ar fi spus rudelor să aducă de urgență tânăra la spital, pentru a fi internată. În ziua următoare, Valentinei i s-a făcut tomografie, iar sâmbătă, 6 iulie, tânără ar fi început să piardă din vedere. Luni, 8 iulie, starea acesteia se agravase, iar Valentina pierdu-se complet vederea. În acea zi, medicii ar fi decis să facă tomografie în zona stomacului: „I-au arătat mamei că „stomacul e plin de balonașe.” Medicii deja ne ziceau că e intoxicată, că e otrăvită.”&nbsp;După toate rezultatele obținute, medicii ar fi anunțat familia că marți o vor transfera la Spitalul Republican „Timofei Moșneaga”, la toxicologie.„Marți, starea Valentinei se agrava. După ce l-am sunat de câteva ori pe prof. Hotineanu și îl rugam disperat să facem ceva, acesta a zis că ne trimite ambulanța să o ducem la Spitalul Republican, dar să achităm ambulanța pentru că vine una privată”Ajunși la spitalul Republican, doctorul care o preluase pe Valentina din terapie intensivă, susținea că în organism ar fi toxine. Cel puțin așa spune fratele victimei, care a mai menționat că depistarea acestor toxine nu ar fi fost posibilă pe moment, deoarece „aceste analize se iau doar cu acordul pacientului, iar Valentina fiind la moment în comă și intubata nu poate să ne dea acest acord; este lege care îi protejează pe pacienții care sunt bănuiți de așa toxine...”.&nbsp;În prezent, familia tineri își dorește dreptate și susține că este acuzată că Valentina ar fi consumat alcool sau droguri, ceea ce ar fi dus la starea gravă, iar ulterior la deces. Totodată, familia este nemulțumită că i s-a refuzat anterior de către conducerea „Repromed”, transferul Valentinei la un spital de Stat.Ministerul Sănătății a dispus o anchetă. Ce spune chirurgul Adrian Hotineanu, care a operat-o pe ValentinaMinistra Sănătății, Ala Nemerenco, susține că a fost dispusă o anchetă, iar cazul este „sub control strict.”„Petiția a fost depusă de familie încă la transferul Valentinei în secția ATI a SCR”, susține Nemerenco.TV8.md a reușit să stea de vorbă cu Adrian Hotineanu, chirurgul și directorul spitalului „Repromed”, care ne-a spus că tânăra ar fi fost intoxicată, după o vizită la piscină.„Noi nu știm cum ea s-a intoxicat. Ea a fost la piscină, așa cum țin minte. Așa cum au analizat-o medicii la primire, ea a fost la piscină, după care au găsit-o inconștientă. Asta trebuie de întrebat rudele cum s-a întâmplat. Ceea ce țin minte este că ea a fost la piscină și a fost găsită de maică-sa în stare foarte grav. Omul nu se duce la piscină când îi este rău. Și atunci ea a fost intoxicată. Pierderea vederii sau confuzia mentală nu se întâmplă de la nicio operație peste două luni”, ne-a spus Hotineanu.Totodată, chirurgul ne-a precizat că a fost pornită o expertiză medico-legală:„Cea mai importantă este expertiza medico-legală, pe care noi am cerut-o. Există și partea clinică, noi presupunem că este o intoxicație. Presupunem cu factori exogeni, dar noi nu știm... deja expertiza medico-legală”.Cât ține de transferul Valentinei la o clinică de Stat, Hotineanu ne-a precizat că medicii de la „Repromed” singuri au propus transferul la Spitalul Republican „Timofei Moșneaga”. Cu mai multe detalii despre caz, Adrian Hotineanu ne-a precizat că va veni în zilele ce urmează.Pe de altă parte, fratele Valentinei susține că tânăra într-adevăr a fost la bazin, în perioada 20-23 iunie, doar că nu consumase nimic și nici nu se scăldase.&nbsp;„În video ne-a arătat șeful de la bazin că ea nici nu a intrat în bazin, ea stătea cu picioarele în apă și sticla de apă în mână”, ne-a spus Alexandru.TV8.md a încercat să obțină o reacție din partea ofițerilor de presă ai Spitalului Republican „Timofei Moșneaga”, dar ni s-a închis la telefon.

/FOTO/

/FOTO/ Durere fără margini! O tânără a murit după o intervenție la un spital din Chișinău. Ce spune chirurgul care a operat-o

valentina cruce.webp

„Vreau în Europa” este campania pe care o lansează, astăzi, TV8. În cadrul acestui proiect, reporterii noștri vizitează mai multe țări, membre ale Uniunii Europene, ca să aducă în casele Dumneavoastră reportaje despre cum e să fii parte a celei mai prospere uniuni politice din lume. Vom vorbi despre fonduri europene, mediu de afaceri, protecție socială, dar și cum s-a schimbat calitatea vieții în statele ce au aderat la comunitate în ultimii 20 de ani. Proiectul vine să confirme valorile ce au stat la originea TV8. Suntem promotori ai principiilor democrației, inclusiv libertatea de exprimare, ce stau la baza Uniunii Europene.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/25/5470cf5c-6b81-4b29-bee9-ff24c9601c7c_INTRODUCERECAMPANIE.mp4" controls=""></video></div></div>Începem campania cu vecinii. O localitate, aflată la 30 de kilometri de București, este campioană la accesarea fondurilor europene. Datorită acestor proiecte, în doar 12 ani, comuna Brănești s-a schimbat la față atât de mult încât tinerii nu mai vor să plece în capitală. Comuna are patru licee, dotate cu echipament de ultimă generație, companii de talie internațională, dar și o infrastructură fără noroi, așa cum îi stă bine unei localități europene.&nbsp;Deși se află într-o comună, acest liceu pare unul pe care ne-am obișnuit să-l vedem în filmele americane moderne. Fiecare clasă este dotată cu tablă electronică performantă, sistem de supraveghere video, aparate de aer condiționat și bănci inteligente pentru experimentele la orele de fizică. Este liceul tehnologic „Cezar Nicolau” din Brănești, o comună care se află la aproape 30 de kilometri de București și care a reușit să câștige cele mai multe fonduri europene ajunse în localitățile rurale din România. Iar tot ce vedeți în imagini, inclusiv cantina, sera și sala de sport, au fost construite exclusiv din bani europeni, aproape 3,5 milioane de euro.&nbsp;„Orarul lecțiilor este afișat la intrarea în liceu și nu este unul pe hârtie, așa cum ne-am obișnuit, ci pe două ecrane mari. Tot aici este afișat și meniul, adică micul dejun, prânzul și cina”.&nbsp;Este o instituție publică de învățământ, care se poate lăuda și cu cele mai performante laboratoare de mecanică auto din România.&nbsp;„Aici este atelierul pentru mecanici auto unde pe fonduri europene a fost procurat un autoturism test pentru ei. Unde profesorul poate simula anumite erori ale autoturismului, iar elevii trebuie să identifice de unde vine problema pentru a fi rezolvată. Autoturismul nu este pentru mers pe stradă, dar strict pentru atelierul acesta. Simulator auto, avem și o secțiune dintr-un motor al unei mașini, cutie de viteză, ca elevii să înțeleagă exact cum funcționează o mașină și componentele acestora”.&nbsp;Iar liceul nu este singura mândrie a localnicilor din comuna Brănești de peste Prut. La câțiva kilometri, se află Grădina Botanică din localitate sau cum i se spune oficial- Parcul Dendrologic. Acesta se află în curtea Colegiului Silvic „Theodor Pietraru”, înființat încă acum 130 de ani. Este prima instituție de învățământ cu profil silvic din România.&nbsp;Parcul amenajat în stil baroc și care cuprinde sute de specii de arbori și arbuști a fost reabilitat, la fel ca și liceul pe care vi l-am arătat mai sus, din fondurile oferite de UE. Astfel, acesta a devenit un spațiu didactic ideal pentru cei care au ales o specialitate în silvicultură.&nbsp;„Am încercat să realizăm zone de vegetație pe zone climatice. De luncă, cu specii de luncă, specii de câmpie, specii de deal, specii de munte. Într-o oarecare măsură condițiile climatice sunt destul de vitrege. Și o zonă de specii lemnoase exotice. Pe care încercăm din răsputeri să le menținem”, a declarat inginer silvic, Aristița Leca.Elevii desfășoară o bună parte din ore în aer liber, iar copacii uscați prind o nouă viață, devenind sculpturi, care înfrumusețează Parcul Dendrologic.&nbsp;Și localnicii mai au un motiv de mândrie- economiile foarte mari la plata facturilor. După ce autoritățile locale au câștigat un nou fond european, toate clădirile publice au fost dotate cu panouri fotovoltaice, iar a redus consumul de curent electric cu cel puțin 80 la sută.&nbsp;„Acesta este un dimer, care ne permite în funcție de luminozitatea de afară se poate regla. El poate să stea și pe auto, are un buton aici. Astfel putem economisi energia electrică”.&nbsp;„Am instalat undeva la 520 de kilowați putere pe toate clădirile primăriei, ceea ce ne permite să economisim mulți bani din economia de curent electric. Fără aceste fonduri europene, în niciun caz, nu reușeam să reabilităm și să aducem la standarde moderne procesul educațional din localitate”, a declarat city managerul al comunei Brănești, Andrei Ciozvarda.Astfel, banii economisiți pe consumul de energie sunt cheltuiți pe alte proiecte.&nbsp;„Această stație de pompieri a fost construită aici acum șapte ani. Până atunci salvatorii veneau tocmai de la București, aproximativ 15 kilometri distanță. Dar din cauza traficului, până se intervenea, putea să dureze aproximativ jumătate de oră”.Acum timpul de intervenție a echipelor de salvare s-a redus de două ori, inclusiv pentru satele mai îndepărtate. Tot din banii economisiți de primărie, în comună s-a ridicat o policlinică modernă, care urmează să fie deschisă în aproximativ un an.&nbsp;„Sunt mulți pacienți pe aici prin comună și trebuia să te duci prin oraș. Acolo nu-ți venea întotdeauna rândul și mai făceai drum încă odată. E și frumos, aranjat peste tot. Chiar îți place așa să mergi pe stradă. S-a schimbat mult. Toate străzile erau niște noroaie înainte. Acum toate sunt pavate, chiar și din părțile mărginoase ale comunei”.&nbsp;Tot din bani europeni s-au renovat și 15 străzi, astfel că oamenii au uitat de drumurile pline de noroi. Există la primărie și un funcționar responsabil de implementarea proiectelor europene în comuna Brănești, numit city manager. Acesta recunoaște că, fără fonduri din partea UE, toate lucrările ar fi durat ani de zile. Deși condițiile impuse de europeni sunt stricte, Andrei Ciozvarda spune că efortul a meritat. A reușit să aducă până acum în localitate, împreună cu echipa de la primărie, zeci de proiecte extrem de utile pentru localnici, inclusiv suplinirea bugetului local. Acum acesta este de maximum 10 de milioane de euro, când doar renovarea unui liceu a costat 3,5 milioane de euro.&nbsp;„Avem cheltuieli foarte mari pe partea de întreținere, școli, că avem și noi contribuția noastră acolo pe lângă ministerul Educației. De obicei, reușim să ducem undeva la 3 - 10 milioane de lei pentru dezvoltare. Asta înseamnă vreo două milioane de euro, care nu înseamnă așa de mulți bani. De aceea ne ducem spre fonduri europene ca să mărim bugetul pentru partea de investiții și asta s-a văzut din schimbarea la față a localității”, a declarat city managerul al comunei Brănești, Andrei Ciozvarda.Dezvoltarea localității rurale i-a convins și pe tineri să rămână să muncească acasă. Este și cazul lui Grigore, care își câștigă existența vânzând fructe și legume la piața din comună.&nbsp;„Acum zece ani aici nu era decât o simplă platformă. Acum avem magazine, tarabe, adăpost, curent electric, toaletă. Tot ceea ce ne lipsea”.&nbsp;Iar Cristi Cozmi a ales să devină profesor de educația fizică la o școală din comună și are propria sală de sport în Brănești.„Bunicii mei au fost de aici din zonă și mi-am dorit să facem cât mai multe lucruri pe acest domeniu. - Ce funcție ai la școală? - Profesor de sport, iar acum cu această grupă de copii de 6 – 10 ani.”, a declarat profesor de sport și antreprenor, Cristi Cosmin.Comuna Brănești, care are în componența sa patru sate, numără aproximativ 30 de mii de locuitori. În ultimii 12 ani, aceasta a reușit să acceseze direct fonduri europene de peste 10 milioane de euro.&nbsp;<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/25/7b94a529-8ff7-42ac-b3cc-eebe40c66771_comuna.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Investiții de 10 milioane de euro! Cum arată acum comuna Brănești, care a atras cele mai multe fonduri UE

Deși se află într-o comună, acest liceu pare unul pe care ne-am obișnuit să-l vedem în filmele americane moderne. Fiecare clasă este dotată cu tablă electronică performantă, sistem de supraveghere video, aparate de aer condiționat și bănci inteligente pentru experimentele la orele de fizică.&nbsp;Este liceul tehnologic „Cezar Nicolau” din Brănești, o comună care se află la aproape 30 de kilometri de București și care a reușit să câștige cele mai multe fonduri europene ajunse în localitățile rurale din România.&nbsp;Comuna Brănești, care are în componența sa patru sate, numără aproximativ 30.000 de locuitori. În ultimii 12 ani, aceasta a reușit să acceseze direct fonduri europene de peste 10 milioane de euro.<div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/25/2fc5ad57-ea18-49c0-89c2-6720dfdea4c2_PROMOBRNETI250724OK.mp4" controls=""></video></div></div>

/VIDEO/ Investiții de 10 milioane de euro! Cum arată comuna Brănești, care a atras cele mai multe fonduri UE

Brănești vreau in europa.webp

vrem in europa.webp

Atunci când peste Moldova sovietică s-a dezlănțuit foametea, mătușa Aneta avea vreo 15 ani. Acum, deși a trecut de vârsta de 90 de ani, își amintește, în detalii, chinurile prin care i-a fost dat să treacă, alături de părinți și frații ei. S-a născut într-o familie numeroasă, iar acest lucru i-a purtat noroc. Pentru că erau mai mulți, puterea de a lucra pământul a fost mai mare. Dar, din cauza secetei, de la care și a pornit această foamete generală, roada practic nu a fost deloc.&nbsp;În pofida sărăciei, oamenii erau impuși să plătească „statului” impozite pentru că dețineau pământuri. Unii încercau să ascundă prin poduri câte-un sac de grâu, dar era găsit de cei trimiși să colecteze produsele alimentare. Oamenii de rând, ca să supraviețuiască, se hrăneau cu buruiene. Multă lume se umfla de la ele, familia lor însă nu, pentru că s-a salvat cu lapte acru. Mai primeau un ajutor lunar sub forma unui amestec de cereale.&nbsp;„În copilăria mea, când aveam 8-9 ani, a fost războiul. Patru ani a durat. După ce s-a mântuit războiul, o grelime! Vaca ceea o înjugai, lapte trebuie să dai. Pământul îl țineai, era după tine. Pâine trebuie să dai, ouă trebuie să dai, carne trebuie să dai, de pe ce? Cum? - Dar cui trebuia să dai? - Să dai ca aveai pământ, pământul era după om. Ca cum amuia, un băiat de la noi... - Ca impozit, da? - Da, venea și lua de la tine că ai pământ. - Cum venea să ceară? Vă urmărea pe drumuri? - Iaca așa. O familie așa mare, de 8 suflete eram și era numai mult, spun, ca 150 kg de grâu în pod. ȘI s-a suit în pod și a luat grâu acela, care era mâncare. Cum am strâns noi acolo. Și a luat să iasă la „Krasnîi oboz”, aici, la gara, din vale de acolo. La Rogojeni, dar Rogojeniul e vai și amar de el. Vreo 50 de case. Te obliga să dai pâine. De pe ce? Dacă nu era cu ce lucra.&nbsp;Cereau câte 150 de kile la 8 persoane, le-au luat din pod. Nici să cumperi. Nimic. - Să te împrumuți nu puteai? Să iei de pe la vecin...? - La ei tot așa era. Tot obligat era să dea. - Unde se ducea toată această producție? - Se introducea în stat. - Dar statul nu tot suntem noi? - Era o casă... Ei se pregăteau iarăși, chiar dacă se terminase războiul. - Puteai să încerci să ascunzi mâncarea? Să ascunzi grâul pe undeva, puteai să faci asta? - Se făcea. Lumea îngropa, dar nu prea aveai ce ascunde.&nbsp;- Așa foamete, ca cum ar cânta: Mi-a mânca. - Lumea a murit atunci? - Da! Da, s-au mâncat om pe om. - Aici chiar, în Rogojeni? - Nu, unde m-am măritat eu, apoi a venit din Ucraina. În Primul Război Mondial, la femeia ceea, feciorul a fost „ocupat” și nu a venit decât la Al Doilea Război. El o cunoștea pe mamă-sa, dar ea pe dânsul - nu. Și foame și aia, nu la noi, în Rogojeni, acolo au venit nepoatele din Ucraina și probabil s-au auzit, dar n-am văzut. S-au auzit că în sobă s-au găsit două capete de copil. Înseamnă că i-au mâncat. Că așa de-amu se zicea: Țurcăneasa au mâncat copii. Dar n-am văzut eu. - Dar ce ați mâncat, matale, ce ai mâncat ca să trăiești în perioada asta? Ce mânca lumea? - Iaca cum am fost. Toate buruienile astea, cum v-a spus și sora, erau potbal, urzică, steji, și amestecam cu oleacă de urluială. Dar cum? Dădeau un fel de sudă, 3 kg de suflet. Și am să duceam și luam suda așa, și puneam o mână, două, la buruienile astea, și așa mâncam. Dar n-am fost umflați, că aveam chișleac.Numai un singur băiat în mahala noastră a murit. Era mititel. A răcnit până a murit de foame. - Îl auzeați cum răcnea de foame? Cum e la sărai, aici era și el. Năpustea la noi în ogradă. Mama făcea niște măligă cu buruiene. Și mama i-a dat o lingură și lui, dar el atât era de flămând că a mâncat fierbinte. Poate de asta și a murit. Mama avea grijă să ne dea la toți câte-o lingură. - Mama reușea să mănânce sau împărțea la copii întâi? - Ne împăreța nouă, dar mânca și ea, că dacă murea, nu mai eram nici noi voi.&nbsp;Când era Paștele, mama a adus un tobultoc de urzică. Cred că a avut o mână de făină și a făcut urzica. A copt în cuptor, dar cu ferestrele închise, că putea să o ucidă cineva. Ne-au venit neamurile, le-a pus mama pe masă coptura ceea, nu mai știu din ce era. - O parte mânca, o parte stătea afară și apoi se schimba? - Da. Să nu se observe. - Oamenii, de flămânzi ce erau, puteau să vină să fure, să fure vacile, puteau să facă și crime, puteau să omoare? - Da. Mâncai tot ce găseai. Țistari... Cineva care a călătorit pe un cal, iar animalul a căzut și a murit, repede se hăcuia din cal și a mâncat. Eu - nu, dar badea Leonea aici pe drum a tăiat un șold și l-a mâncat.Aveai vacă? Nu erau paturi, niște scânduri, laițe, să zicem. Dacă țineai vaca aici, trebuia să stai lângă ea. Să o păzești. Vaca aici și tu aici. Dacă era afară, te spălai de dânsa. pentru că așa era hotărât acela care nu aveai vaci, oi. Ori îl ucizi, ori te ucide. - Fura lumea, da? - Lui îi era totuna. Oaie, capră, ce aveai, iată așa: tu aici, dormi aici, și ele lângă tine. - Dar statul nu venea să ia vaca? Sau cerea doar lapte pentru că ai vacă acasă? Iaca statul te lăsa să ții vaca acasă? - Vaci lăsa, dar boi și cai nu te lăsa. Când era cu rușii deja. Au luat inventarul - cotigă, orice - dar vacă - nu. Totul am dat, doar săpile ni le-au lăsat.&nbsp;Dacă avei vacă, oleacă de lapte fierbeai, dacă se făceau popșoi, făceai niște măligă și asta era dulceața noastră. Nu mai vedeam noi covrig, bomboană. - Cum îți explici matale că s-a întâmplat să nu avem mâncare? - Da la ce? V-am spus. Moldova a fost ocupată. Ni se cerea să dăm pentru pământ. Ouă trebuie să dai, carne și tot așa. În Rogojeni, erau doi oameni invalizi, fără carte. „Predsedateliu” și un om de-al lui. Când au văzut că lumea începe să moară veneau și dădeau suda, au umplut camerele de la noi cu popșoi și pe la alții. Noi dejghiocam popșoiul și deja era mai bine.&nbsp;- Cum vă par vremurile de acum? - Acum nu-i greu. Pâine este, lumină este. Vrea s-a îmbunătățit. - Dar oamenii? - Oamenii - nu. Sunt răi. De tare ce e bine. - Și-a făcut aici o bucățică de casă, mai vrea una. Mai vreau una în sus. - Erai bucuros... Dar femeilor nu mai lăsau furca din brâu. Să-ți arăt cu ce ne spălam noi. Dacă eu reușeam să fac șervetul cela, aveam cu ce mă șterge. Chiar îl țin așa să-l arăt la copii, la nepoți. Torceam, urzeam. Am avut o fată, e învățătoare. A dorit să ducă două șervete. Era șervet pentru tot corpul. Nu aveai cu ce să te ștergi.&nbsp;Ce mâncam? Ieșeam cu fratele mai mare și mâncam susai, nalbă, colăcel, toate celea mâncam, dar nu aveam intoxicație. Și o străchinuță de lapte. - A suferit lumea de foame? - Da! Tare, Doamne ferește. Răcneau, sufereau”.&nbsp;„- În anii cei grei, ce dulce mâncați voi? - Sfeclă. Tata lucra la linie, mergea câte un vagon cu sfeclă. Tata lua și o aducea acasă. O tăia mama roticele, apoi o fierbea. Dar noi o mâncam așa bucățele. Iată aceea era desertul nostru. Când am crescut, tata deja ne aducea covrigi, biscuiți, bomboane ca fasolele. - Păduchi au fost pe aici? - Ehehe! Doamne, păduchi și lindini. Sora asta a mea avea o gâță frumoasă. Dar nu umbla cu părul gol, că era plină de lindini. - De ce erau păduchi? - Lumea nu avea cu ce se spăla. În Răut ne spălam. - Fără săpun, șampon. Capul să-l speli cu șampon era... Știi cu ce ne spăla mama? Cu leșie, cenușă”.<figure class="media"><div data-oembed-url="https://youtu.be/JGR_FIGdI4w"><div style="position: relative; padding-bottom: 100%; height: 0; padding-bottom: 56.2493%;"><iframe src="https://www.youtube.com/embed/JGR_FIGdI4w" style="position: absolute; width: 100%; height: 100%; top: 0; left: 0;" frameborder="0" allow="autoplay; encrypted-media" allowfullscreen=""></iframe></div></div></figure>Un reportaj de Veronica Gherbovețchii&nbsp;Imagine de Vlad GlinjanMontaj de Constantin Niculae

/VIDEO/ „Așa o foamete de parcă toți cântau: Mi-a mânca!” Mărturiile dureroase ale două surori trecute prin foametea din ’46

Peste 200 de mii oameni au murit în timpul foametei ce a urmat după cel de-Al Doilea Război Mondial. Printre victime au fost și o mulțime de copii. Poveștile lor și dor și acum.Chinurile foametei și lupta pentru viață, povestite de ultimii supraviețuitori.&nbsp;<h4>Sâmbătă, la „Moldova gândește”, vorbim despre una dintre cele mai tragice perioade postbelice. De la 19:45, la TV8.&nbsp;</h4><div class="raw-html-embed"><div class="d-flex justify-content-center" data-reactroot=""><video src="https://tv8.md/resources/2024/07/19/a82f67e0-b863-4462-9d4f-33be5f4b7eaa_MOLDOVAGANDESTE-20072024-PROMOFOAMETE-pentruSMM.mp4" controls=""></video></div></div>

/PROMO/ Moldova gândește: 

Design fără titlu (74).webp

Design fără titlu (74).jpg

COVER ISTORII FOAMETE.webp

„Bătrânii Noștri”

28 mai 2023, ora 19:50

02 mai 2023, ora 22:51

02 mai 2023, ora 21:50

27 aprilie 2023, ora 21:34

26 aprilie 2023, ora 21:36

25 aprilie 2023, ora 20:50

22 aprilie 2023, ora 07:46

16 aprilie 2023, ora 22:00

15 aprilie 2023, ora 23:58

14 aprilie 2023, ora 22:10

/VIDEO/ Bilete false în autobuzele din Chișinău. Pasageră: Taxatorul „a spus să tac, să nu fac gălăgie”

26 iulie 2024, ora 15:20

/VIDEO/ Bijuterie ascunsă în munți: Cum au reușit soții Topan să deschidă o afacere de succes cu bani din UE

26 iulie 2024, ora 23:24

/UPDATE/ Băiețelul de 6 anișori din Logofteni, dispărut după ce a ieșit cu mama la păscut vacile, găsit în satul vecin

26 iulie 2024, ora 23:21

/PROMO/ Anul în care s-au născut cei mai puțini copii. Cum oprim criza demografică - sâmbătă, de la 19:45, la „Moldova gândește”

26 iulie 2024, ora 15:00

/VIDEO/ Bolea salută crearea comisiei pentru criza în agricultură: „Sunt reprezentanții poporului și au voie să facă comisii câte doresc”

26 iulie 2024, ora 19:12

TV8 angajează noi colegi! Cum poți deveni jurnalist la site-ul TV8.md, reporter TV sau editor video

24 iulie 2024, ora 16:19

/INFOGRAFIC/ Cifre record la angajare: Câte persoane și-au găsit un loc de muncă cu ajutorul ANOFM, de la începutul anului

26 iulie 2024, ora 16:30

/VIDEO/ Cutia Neagră PLUS: Dosare răsunătoare! Cum scapă de închisoare judecătorii condamnați pentru corupție

21 iulie 2024, ora 19:45

„E complicat să iei decizii fără să te uiți ce lași în urmă”. Critici privind indemnizațiile copiilor diplomaților

26 iulie 2024, ora 21:37

Abonează-te la știri pe e-mail

TV8.md este site-ul de știri din Republica Moldova cu noutăți sociale, politice și economice de ultima oră, meteo astăzi, emisiuni, interviuri și investigații.