În ultimii ani, a plouat cu dosare penale pentru îmbogățire ilicită. Un fost președinte, miniștri, deputați, judecători, procurori, alți demnitari de stat s-au trezit cu mascați la ușă în dosare în care sunt bănuiți că au averi exagerate. Perchezițiile au fost prezentate în presă ca un mare succes și o renaștere a justiție naționale. Dar, la distanța de câțiva ani de la pornire, majoritatea acestor dosare fie că s-au adunat în teanc pe mesele procurorilor, fie s-au înglodat în instanțele de judecată.  Am analizat evoluția câtorva zeci de dosare pornite pentru îmbogățire ilicită. În multe cazuri, cei vizați în anchete și-au văzut mai departe de viața lor pe picior larg, afișând lux și opulență. In ediția de astăzi a emisiunii, vă prezentăm cazurile a doi foști demnitari apropiați de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Primul personaj din anturajul fostului lider democrat care a ajuns să fie cercetat penal pentru îmbogățire ilicită este fostul deputat Constantin Țuțu. Procurorii îi impută o diferență de trei milioane și jumătate de lei între venituri și cheltuieli pentru perioada anilor 2014-2019, când a deținut mandatul de parlamentar. Dosarul de îmbogățire ilicită în care este învinuit Constantin Țuțu se află în instanță din toamna anului 2021. De atunci, s-a plimbat de la un magistrat la altul, iar pe fond nu s-a desfășurat nicio ședință de judecată.

Procesul pare să nu-l deranjeze pe fostul deputat democrat. În imaginile plasate pe rețelele sociale, acesta afișează o viață de lux. Conduce motociclete și mașini de clasa premium. Merge în vacanțe și se distrează cu activități ce provoacă adrenalină la maximum. Poartă haine și accesorii de brand exclusiviste de zeci de mii de euro.

Cel mai preferat brand al fostului politician este Billionaire, un brand italian de lux. Un tricou la acest producător costă cel puțin 500 de euro, iar o scurtă de iarnă  peste 3000 de euro. Fiind din colecții vechi nu am reușit să identificăm exact piesele vestimentare ale acestui brand purtate de Țuțu. 

Un video încărcat de Țuțu cu o săptămână în urmă pe o rețea de socializare ilustrează perfect luxul în care trăiește. Fostul deputat se află la volanul unui Ferrari care costă circa 150 de mii de euro. Este îmbrăcat din cap până în picioare în haine ale prestigioasei mărci Gucci. Chipiul pe care îl poartă Țuțu costă 340 de euro, pantalonii - 1240 de euro, tricoul - aproximativ 400 de euro, iar ghetele - 1500. Cea mai scumpă piesă este ceasul de marca Breguet - un brand de lux elvețian-francez. Accesoriul de pe mâna fostului politician  este confecționat din aur de 18 karate și costă peste 30 de mii de euro.

În total, doar în acest video, Țuțu poartă pe el haine și accesorii de peste  33 de mii de euro, sumă echivalentă cu salariul mediu al unui profesor pentru mai bine de șase ani! Împreună cu mașina, costul acestor bunuri depășește trei milioane și jumătate de lei.

Vă atragem atenția că prețurile la care Țuțu și-a cumpărat piesele vestimentare pot fi mult mai mari. Fiind din colecții mai vechi, noi le-am găsit în magazinele online la prețuri reduse.

Valoarea mașinilor, hainelor și accesoriilor afișate de Țuțu se ridică la sute de mii de euro. Surse de încredere ale Cutiei Negre susțin că mai multe dintre mașinile și motocicletele pe care le folosește Țuțu au fost cumpărate cu bani cash de către Nicolae Baciu, un apropiat al acestuia. Presa a scris anterior că Baciu ar locui în vecinătatea lui Țuțu, în cartierul de lux de pe strada Grenoble și ar fi implicat în contrabandă cu țigări.

Contactat de reporterul Cutiei Negre, Nicolae Baciu a refuzat să ofere comentarii despre bunurile achiziționate și relația pe care o are cu Țuțu.

Nicolae Baciu:  - Dvs poate ați încurcat. Nu vă dați seama unde sunați. Nu mă luați așa repede la întrebări că nu sunteți de la Procuratură. În primul rând vreau să aflu de unde aveți numărul meu de telefon și pe urmă o să continuăm discuția”

Reporter TV8:  – De la o persoană care vă cunoaște, nu o să-i dau numele acum.

Nicolae Baciu: – Am înțeles. Atunci nu avem despre ce vorbi. Vă rog să ștergeți numărul meu.

Opulența afișată în pozele lui Țuțu, nu a fost investigată de procurori. Oamenii legii au cercetat doar proveniența banilor investiți în construcția casei.

Aceasta este locuința lui Constantin Țuțu. Este situată în imediata apropiere a unui parc. Vila de 400 de metri pătrați este proiectată în stil hi-tech. Are în spate o curte frumos amenajată, cu gazon și arbuști decorativi în care a fost construită și o piscină. Când am realizat filmările, piscina era acoperită.

Despre luxul din interiorul casei putem să ne dăm seama din fotografiile postate de Țuțu pe rețelele sociale. De exemplu, scara surprinsă în mai multe imagini este una modernă, cu balustradă din sticlă și iluminare la fiecare treaptă. O astfel de scară interioară costă mii de euro.

Casa a fost contruită timp de un an

La Cadastru, imobilul de 400 de metri pătrați a fost evaluat la 2,7 milioane de lei. Pe piață, costul unei asemenea case este de 3 ori mai mare. De exemplu, pe un site specializat, o casă situată în orașul Codru, cu arhitectură similară, dar cu o suprafață mult mai mică și fără reparație interioară se vinde cu 8 milioane de lei.

Casa lui Țuțu, deși este una impunătoare, a fost construită în mai puțin de un an. Terenul de 6 ari a fost cumpărat  în iulie 2017, de la un consătean judecat anterior pentru contrabandă cu țigări. Iar în iunie 2018, casa a fost dată deja în exploatare.

Cartierul select în care și-a construit casa fostul deputat democrat Constantin Țuțu are acces interzis. Teritoriul a fost delimitat cu un gard și o poartă din fier. Din interior a ieșit un gardian care ne-a declarat că fostul deputat nu mai locuiește de mult timp aici. Din octombrie 2019, casa se află sub sechestru în dosarul pentru îmbogățire ilicită.

În toamna anului 2021, procurorii au trimis dosarul în instanța de judecată, dar până astăzi a bătut pasul pe loc. În ultimele patru luni, echipa Cutiei Negre a mers la mai multe ședințe de judecată în dosarul lui Țuțu. După una dintre acestea, fostul deputat a criticat acuzațiile procurorilor referitoare la construcția și valoarea casei.

Constantin Țuțu: - Procurorii din R. Moldova sunt specialiști în construcții, în vânzări, în cumpărări? Nu este normal. Eu am declarat cât costă casa mea și asta e tot.

Reporter TV8: – Dvs susțineți că a costat mult mai puțin construcția?

Constantin Țuțu: – Sigur că da. Am construit-o eu personal această casă. Eram implicat în procesul ăsta. Eu știu cât costă casa asta și eu am declarat.

Reporter TV8:  – Se încadrează în veniturile pe care le aveați?

Constantin Țuțu: -  Sigur că da.

Potrivit declarațiilor de avere pe care le-am analizat, în perioada 2017-2019, când și-a construit și amenajat casa, fostul deputat a avut venituri din salariu și vânzarea unor mașini de peste două milioane de lei. La care se adaugă 30 de mii de euro declarați ca donații și cadouri primite la evenimente de familie. 

Avocatul lui Țuțu acuză autoritățile că nu ar fi calculat corect diferența dintre venituri și cheltuieli și ar fi refuzat să facă o expertiză reală a casei. 

Ivan Ungureanu, avocat: „Noi am solicitat Procuraturii să dispună o expertiză să vedem noi diferența, deoarece ca bază absolut nu s-a luat nicio evaluare, nicio expertiză. S-a pus doar prețul care a considerat partea acuzării fără a avea un temei juridic în acest sens”.

De cealaltă parte, procurorul susține că evaluarea a fost făcută de Agenția de Recuperarea a Bunurilor Infracționale.

Elena Cazacov, procuror: „Deși de partea apărării se invocă faptul că nu a fost efectuată careva expertiză sau se invocă careva încălcări părții acuzării, că nu este expert și a înaintat astfel de diferențe, în cadrul urmăririi penale au fost făcute evaluările de către ARBI care și a constatat diferența respectivă”.

Slăbiciunea lui Țuțu pentru mașini de lux

În perioada în care a deținut mandatul de deputat, Constantin Țuțu a investit bani nu doar în casă, dar și în mașini de lux. Așa cum am arătat la început, acesta are o slăbiciune pentru autoturisme scumpe. Marca preferată este Mercedes de clasa S. A fost surprins cu un astfel de automobil în 2016, apoi cu altele două în 2017. Toate au purtat aceleași numere de înmatriculare personalizate, având inițialele numelui fostului parlamentar.

Ultimul Mercedes a fost declarat de Țuțu ca fiind cumpărat cu 80 de mii de euro. Dar în 2019, la demisia sa din Parlament, deputatul nota că a vândut mașina la un preț de trei ori mai mare - cu 4 milioane și jumătate de lei.

Două luni în urmă,  ANI a emis un act de constatare în privința averii lui Constantin Țuțu. Documentul arată că, în perioada în care a fost deputat, Țuțu a condus mai multe mașini scumpe cu drept de folosință gratuită. E vorba de alte trei Mercedesuri, o Skoda Kodiaq, un Audi Q7 și un Porche Cayenne.

Unul dintre aceste Mercedesuri aflate în folosință a ajuns subiect de știre,  după ce a fost scos la vânzare cu aproape 60 de mii de euro. Deși Țuțu nu s-a declarat niciodată proprietar al mașinii, în fotografii a fost surprinsă planșeta din față a autoturismului, personalizată cu numele fostului deputat.

Controlul recent al Autorității de Integritate a stabilit o avere nejustificată în valoare de 4,3 milioane de lei în cazul lui Constantin Țuțu. Actul de constatare a fost trimis în instanța de judecată pentru dispunerea încasării acestei sume în folosul statului.

Deocamdată, dosarul de la ANI nu a fost pus pe rol. În schimb cel al procurorilor privind îmbogățirea ilicită bate pasul pe loc de aproape doi ani. Mai multe ședințe au fost anulate, pentru că inculpatul nu s-a prezentat, sau apărarea a înaintat diferite solicitări.

Epopeea dosarului în instanța de judecată

Între timp, dosarul s-a plimbat de la un magistrat la altul. Inițial, i-a fost distribuit judecătorului Petru Păun. Apoi transmis pentru conexare judecătorului Ion Morozan care avea în procedură dosarul pentru trafic de influență în care este învinuit Țuțu. După ce Morozan s-a pensionat, o altă judecătoare a preluat cauza penală, dar a refuzat comasarea. Într-un final, dosarul pentru îmbogățire ilicită a revenit pe masa judecătorului Petru Păun.

La  ședința din 13 aprilie curent, la care a asistat și echipa Cutiei Negre, avocații lui Țuțu au solicitat încetarea procesului penal, invocând încălcări de procedură la etapa de urmărire penală și incompatibilitatea procurorului care a întocmit rechizitoriul. De cealaltă parte, Elena Cazacov acuză avocații de tergiversarea intenționată a procesului.

Elena Cazacov: „Pentru acuzare aceste cereri nu sunt noi. Aceste cereri sunt înaintate deja pe cercul doi. Ele au fost anterior invocate și la judecătorul precedent la care s-a aflat cauza penală și toate au fost soluționate. Deși suntem în ședința preliminară și au dreptul de a înainta astfel de cereri, considerăm însă un pic faptul că se folosesc nu chiar cu bună credință de drepturile lor. Se tergiversează, se invocă că nu au sufiecient timp pentru a le înainta, având încă 4 cereri care urmează să le înainteze. MUSCA După mine, poziția acuzării este o tactică intenționată în vederea extinderii examinării cauzei.

Avocații declară că acționează corect și nu au scopul de a tărăgăna procesul.

Ivan Ungureanu: „Având în vedere că suntem în alt complet de judecată, cauzele au fost conexate, acum suntem la faza ședințelor preliminare de susținere a cererilor noastre, de aceea partea apărării este îndreptățită să susțină toate cererile care le are în acest sens, inclusiv cererile care au fost depuse anterior și care din diferite motive nu au fost examinate și ele urmează a fi repetate în alt complet de judecată”.

La o ședință ulterioară din 21 aprilie, Constantin Țuțu a cerut instanței permisiunea să plece în România pentru investigații medicale. Judecătorul i-a acceptat solicitarea și a contramandat toate ședințele planificate până la data de 15 iunie. În aceeași zi, Țuțu a plasat pe o rețea de socializare un video în care apare alergând pe malul mării.

Dosarul fostului șef de la SIS

La 29 martie 2022, oamenii legii au făcut percheziții acasă la Vasile Botnari, un alt acolit al fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc. Procurorii îi atribuie lui Vasile Botnari o avere nejustificată de peste 28 de milioane de lei – bunuri imobile și mașini înregistrate fictiv pe numele unor rude apropiate sau persoane de încredere. Botnari a ocupat de-a lungul anilor mai multe funcții publice. A fost deputat, ministru și director al Serviciului de Informații și Securitate.

Această casă a familiei Botnari a rămas în afara verificării procurorilor, pentru că a fost cumpărată încă în anul 2009. Pe atunci, Vasile Botnari avea tot o funcție publică, fiind director al Agenției Transporturilor. Casa, situată în sectorul Telecentru, are o suprafață de 400 de metri pătrați și ocupă 6 ari de teren. La Cadastru este evaluată la peste 3 milioane de lei, un preț de cel puțin trei ori mai mic decât cel de piață. Bunurile au fost înscrise pe socrii săi.

În august 2016, pe când era ministru, Botnari a mai cumpărat 8 ari de teren cu două case, aflate chiar alături și iarăși le-a înregistrat pe socri. Între timp, a modernizat construcțiile. Astăzi, cele trei proprietăți sunt unite, au curte și intrare comună.

Soacra, judecată pentru complicitate la infracțiune

Prin aceste achiziții, Botnari i-a creat probleme și soacrei sale. Pensionara de 69 de ani este judecată pentru complicitate în dosarul de îmbogățire ilicită a lui Botnari. Potrivit procurorilor, între anii 2014-2019, soacra demnitarului a avut venituri de numai 300 de mii de lei, dar a cumpărat bunuri imobile de 19 milioane de lei.

Procurorii au stabilit și că fiica fostului demnitar, Anastasia Botnari, are în proprietate un apartament, un loc de parcare și o mașină cu o valoare de aproape 6 milioane de lei. În  perioada achizițiilor, aceasta nu a avut niciun venit și astfel oamenii legii bănuiesc că bunurile au fost cumpărate de Vasile Botnari. Toate au ajuns sub sechestru în vederea confiscării.

În timpul urmăririi penale, oamenii legii au identificat și mașini deținute de Vasile Botnari în valoare de peste 4 milioane de lei. Anterior, Botnari a fost surprins de mai multe ori la volanul unei mașini de lux de model Range Rover. Inclusiv, la întâlnirea de taină de la început de pandemie, la un hotel din capitală. 

Aceeași mașină am surprins-o parcată și în curtea casei fostului demnitar. Prețul unei asemenea autoturism este între 50 și 80 de mii de euro.

Am mers la o ședință de judecată ca să discutăm cu Vasile Botnari despre dosarul în care este învinuit de îmbogățire ilicită. Ședința a fost amânată din cauza unei alerte cu bombă, dar am reușit să-i adresăm câteva întrebări în timp ce fostul demnitar părăsea grăbit clădirea Judecătoriei Buiucani.

Reporter TV8: - Dosarul înaintat de procurori cum vi se pare, este la comandă?

Vasile Botnari:  – Nu știu dacă este la comandă sau nu, dar este o compunere pe temă liberă și în judecată voi demonstra că toți banii sunt legal dobândiți cu familia mea împreună.

Reporter TV8: - Nu vă recunoașteți vina în acest dosar?

Vasile Botnari:  - Nu.

Reporter TV8:  - Cum credeți, ce finalitatea va avea acest dosar și când?

Vasile Botnari: - Când voi demonstra că totul este legal.

2,8 milioane de lei, achitați de Botnari în dosarul profesorilor turci

În vara anului 2020, pe când era judecat în cunoscutul dosar privind expulzarea celor 7 profesori turci, fostul director SIS, Vasile Botnari, a achitat 380 de mii de lei pentru avionul charter arendat pentru transportarea profesorilor în Turcia și  alte 2,4 milioane de lei, prejudiciul pe care l-a plătit R. Moldova în urma condamnării la CEDO pe cazul profesorilor turci. Botnari a fost găsit vinovat în acest dosar, dar a scăpat de închisoare, fiind amendat cu 88 de mii de lei.

Reporter TV8: - Ați achitat avionul turcilor, din ce bani?

Vasile Botnari:  – Din banii mei.

Reporter TV8: – Cum i-ați câștigat?

Vasile Botnari: – Cinstit și legal. Din cont oficial i-am achitat.

Reporter TV8: - Declarațiile de avere corespund cu banii?

Vasile Botnari: – Sigur că da. Procuratura a verificat și s-a convins că e tot legal.

După perchezițiile din 29 martie 2022, Vasile Botnari a fost arestat în dosarul de îmbogățire ilicită. Însă peste 4 luni, a fost trecut în arest la domiciliu. Ancheta penală în privința fostului director SIS s-a desfășurat rapid. Peste jumătate de an, dosarul a ajuns în judecată, dar aici procesul se tărăgănează. În total, au fost programate 12 ședinte. Majoritatea au fost amânate sau întrerupte din diverse motive.

Dosarul lui Plahotniuc, împotmolit la Procuratură

În timp ce la Judecătoria Buiucani sunt judecați doi dintre foștii demnitari apropiați de Vladimir Plahotniuc, dosarul de îmbogățire ilicită al oligarhului s-a împotmolit la Procuratură. Averea dobândită de Plahotniuc pe care oamenii legii o consideră nejustificată depășește două miliarde de lei. Acesta este cel mai complex dosar de îmbogățire ilicită, fiind vorba de zeci de bunuri imobile și mobile cumpărate de Plahotniuc atât în R. Moldova, cât și în străinătate.

Cercetarea lui Vladimir Plahotniuc pentru îmbogățire ilicită s-a transformat într-o adevărată epopee cu multiple refuzuri de inițiere a dosarului și cu tergiversări constante. În 2018, Procuratura a respins denunțul depus de președinta PAS, Maia Sandu. În 2019 - o soartă similară a avut-o demersul  liderului Platformei DA, Andrei Năstase.

În iunie 2021, Serviciul de Informații și Securitate a trimis o sesizare la Procuratură  despre  averea fostului lider democrat. În baza demersului SIS, a fost inițiat un proces penal. Dar peste o lună, Procuratura condusă de Alexandr Stoianoglo l-a clasat. În noiembrie 2021, procurorul general interimar Dumitru Robu, a anulat ordonanța de refuz semnată de Stoianoglo și a dispus repornirea dosarului penal de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Învinuirea pentru îmbogățire ilicită i-a fost înaintată lui Plahotniuc în februarie 2022. De atunci, opinia publică nu a mai fost informată despre mersul anchetei.

Avere de 2,2 miliarde lei

La solicitarea Cutiei Negre, PCCOCS a precizat doar că în timpul urmăririi penale a fost constatată o diferență de 2,2 miliarde de lei între veniturile declarate de Plahotniuc și proprietățile dobândite de acesta. Alte informații a refuzat să ne ofere, făcând trimitere la secretul anchetei.

În sesizarea trimisă la Procuratură, Serviciul de Informații și Securitate a informat despre achizițiile făcute de Plahotniuc în străinătate, inclusiv în perioada în care a deținut mandatul de deputat. Fusese identificate 5 mașini, un iaht de lux și mai multe vile, costul cărora depășește 145 de milioane de euro.

Despre toate aceste bunuri jurnaliștii de la Rise Moldova au scris cu mult timp înainte. 

Vladimir Plahotniuc a dobândit proprietăți de sute de milioane de lei și pe teritoriul R. Moldova. Majoritatea le deține prin interpuși sau companii afiliate. Despre tranzacțiile cu cele mai scumpe imobile presa a scris de nenumărate ori.

Toate aceste proprietăți se află sub sechestrul procurorilor în dosarul numit generic „frauda bancară”. În această cauză, Vladimir Plahotniuc este acuzat de crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Recent procurorii au anunțat că sunt gata să trimită dosarul în judecată.

La solicitarea Cutiei Negre, Procuratura Anticorupție a oferit cifre exacte cu privire la sechestrele aplicate pe averea lui Plahotniuc.

S-a pus interdicție pe 75 de încăperi locative și nelocative, 45 de terenuri pentru construcții, 15 unități de transport, 9 cote în capitalul social al unor companii, mijloace bănești din 4 conturi bancare și 3 creanțe.

Totodată, am aflat de la Procuratură  că niciuna dintre mașinile sechestrate nu a fost ridicată și plasată la vreo parcare specială în vederea ulterioarei confiscări.

„Mijloacele de transport pe care sunt aplicate sechestre  nu sunt transmise în administrarea ARBI, condiție de bază pentru inițierea procedurii de valorificare anticipată. O parte din acestea se află peste hotarele Republicii Moldova, iar Procuratura Anticorupție a formulat comisii rogatorii în acest sens. O altă parte dintre mașini sunt utilizate în procesul de producție”, a precizat Procuratura Anticorupție.

Șefa Procuraturii Anticorupție Veronica Dragalin susține că se lucrează mult pe dosarele de îmbogățire ilicită, dar resursele Procuraturii sunt limitate și ar trebui concentrate pe cazurile de corupție mare.

Veronica Drăgălin: Vă pot spune din experiența pe care o avem că nu este simplu să demonstrezi, să faci o analiză complicată financiară despre modul de viață al persoanei, ce bunuri deține în Moldova și peste hotare, ce cheltuieli are. Noi, Procuratura Anticorupție, împreună cu CNA, împreună cu ARBI, lucrăm, dar iarăși avem surse limitate. Sunt doar câțiva oameni care lucrează la aceste cazuri. Din punctul meu de vedere, cred că am reușit să avem rezultate intermediare, pentru că noi am reușit să terminăm urmărirea penală, să ne asigurăm că avem suficiente probe, să le trimitem în judecată. Mai departe ce se întâmplă pe rol noi nu avem control cât de repede se desfășoară o judecată. Noi ca instituție, să reușim să avem așa fel de rezultate, pe așa feluri de cazuri de rezonanță, trebuie să putem să ne concentrăm resursele anume pe aceste cazuri. și nu pe cazuri de corupție de 500 de euro sau ceva mai simplu”.

În ediția de săptămâna viitoare vă povestim despre alți apropiați ai lui Plahotniuc, cercetați pentru îmbogățire ilicită. Vă vom invita într-o excursie virtuală la vila de poveste de pe malul Nistrului a fostului ministru de Interne, Alexandru Jizdan. Vila a fost amenajată în perioada în care Jizdan era anchetat penal.

În dimineața zilei de 12 aprilie, în incinta hotelului Grand Hotel Millennium din Sofia, la inițiativa Partidului „Vazrajdane” din Bulgaria și-au dat întâlnire nouă partide extremiste și radicale din Bulgaria, Grecia, Moldova, Țările de Jos, Slovacia, Serbia, Ungaria, Suedia, Elveția. Unul dintre acestea este Patria Noastră din Ungaria, partid de extremă dreapta fondat de László Toroczkai. Partidul maghiar militează pentru anexarea regiunii ucrainene Transcarpatia la componența Ungariei. A mai fost prezent și reprezentantul partidului sârb ultranaționalist antieuropean „Zavetnici”, care militează pentru apropierea de Rusia. În septembrie 2023, Zavetnici s-a înfrățit cu Partidul SOS din România, condus de Diana Șoșoca, cunoscută publicului pentru discursul său prorus. 

Sub privirile camerelor de luat vederi, cei nouă lideri semnează o declarație comună „pentru păstrarea frontierelor naționale ale țărilor lor și ale Europei și păstrarea suveranității naționale”. Nicolai Marcenko, jurinalist al portalului bulgar bivol.bg,  crede „că aceste partide s-au întâlnit pentru a conveni cum vor acționa în alegerile europarlamentare din 9 iunie. Cel mai probabil acestea vor acționa coordonat, vor organiza anumite acțiuni, vor vorbi despre așa numitele “probleme dureroase”, vor solicita probabil limitarea susținerii Ucrainei”. Marcenko mai adaugă că ”Aceste partide sunt eurosceptice și foarte des au mesaje foarte convenabile Federației Ruse”.

Sancțiunile europene ineficiente

Printre invitați observăm și mai mulți reprezentanți ai Partidului Renaștere, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Ne atrage atenția prezența la eveniment a lui Victor Petrov, adjunctul bașcanului Găgăuziei. 

În februarie 2024, Petrov a ajuns pe lista de sacțiuni ale Uniunii Europene bănuit de „acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova”.

Consiliului Uniunii Europene anunță astfel că lui Petrov urmează să-i fie înghețate activele din UE și aplicată interdicția de a călători  sau tranzita prin teritoriul UE. 

La scurt timp după ce Petrov ajunge pe lista de sancțiuni, într-un briefing de presă, șeful SIS a declarat că Rusia pregătește acțiuni de destabilizare în regiunea găgăuză. „O altă direcție, este amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a Republicii Moldova. În special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială, prin continuarea compromiterii eforturilor Chișinăului de apropiere de UTAG. Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă, este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care au indicația de a provoca radicalizare și violență”, a declarat Alexandru Musteață.

Victor Petrov spune că sancțiunile europene sunt o provocare din partea partidului de guvernare. „Considerăm că introducerea sancțiunilor este o confuzie și că membrii Consiliului Europei au fost induși în eroare din partea dușmanilor poporului găgăuz, în persoana partidului PAS. Țin să anunț că, din păcate, consecințele negative ale acestor decizii au început să fie deja simțite de locuitorii Găgăuziei. După introducerea acestor sancțiuni, am primit deja înștiințarea că va fi oprită colaborarea cu noi a mai multor organizații de caritate”, a declarat Victor Petrov într-un briefing de presă.  

Sancțiunile UE nu îl împiedică pe adjunctul bașcanului să circule liber prin Uniunea Europeană. Sursele Cutia Neagră Plus ne-au spus că Victor Petrov deține și cetățenia bulgară. 

La Sofia, Petrov apare alături de Nicolas Rimoldi, liderul partidului extremist elvețian Mass-Voll. Rimoldi, condamnat în Elveția pentru mai multe infracțiuni, îl laudă pe Petrov, pentru că acesta ar “lupta împotriva NATO și UE”.

"Ilan Șor de Găgăuzia"

Necunoscut publicului până în 2020, Victor Petrov a ajuns foarte repede unul dintre reprezentanții de vază ai partidei proruse din Republica Moldova. „Noi avem legături de rudeniei. Cum putem noi acum să fim anti-ruși? UE poate să numească pe oricine cum vrea, dar noi pe prietenii noștri, pe frații noștri, cum i-am prețuit, cum am prietenit, așa și com continua”, a spus Petrov în cadrul unei emisiuni televizate. 

Petrov afișează un stil de viață luxos, schimbând anual bolizi de milioane de lei, iar trecutul său este destul de controversat. La 21 de ani a fost angajat traducător al Ambasadei Tadjikistanului în Turcia. Apoi  debutează în afaceri de turism, înființând mai multe companii care, potrivit declarațiilor de avere, i-au adus venituri de milioane.

Intrarea în politica de la Comrat Petrov și-a făcut-o acum patru ani. Și-a căpătat rapid notorietatea prin acțiuni de binefacere. În 2020, Petrov, care administra pe atunci o companie de turism, a creat o organizație de caritate - „NAȘ”. Proiectul a devenit cunoscut după ce a organizat câteva curse charter pentru a aduce în Moldova cetățenii moldoveni din diasporă, blocați peste hotare din cauza pandemiei de coronavirus.

Mai târziu, NAȘ a organizat transport gratuit pentru mai multe localități din Găgăuzia. Organizația sa de caritate se laudă că timp de patru ani a făcut sute de acte de binefacere. Sursa de proveniență a banilor este însă obscură și necunoscută. Printre partenerii organizației sunt “Ruskaya obșina Respubliki Moldova”, fundația germană Helping Hands și Gagauznews.

Igor Boțan observă că Petrov folosește organizația umanitară în scopuri politice, după modelul Șor, creând o bază fidelă de susținători ce pot fi folosiți în diferite acțiuni socio-politice. „Înaintea alegerilor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, el a desfășurat acțiuni de binefacere. Este același calapod pe care îl folosește Ilan Șor. Ilan Șor a făcut o mare descoperire pentru societatea din Republica Moldova. Dacă Vlad Plahotniuc exploata viciile oamenilor, făcând dosare despre neajunsurile oamenilor, despre implicarea oamenilor în acțiuni dubioase, atunci Ilan Șor exploatează sărăcia oamenilor”, a declara Boțan pentru Cutia Neagră Plus.

Investiția politică s-a recuperat la un an distanță, când anonimul Victor Petrov a fost ales deputat în Adunarea Populară. „Apariția lui pe scena politică din Găgăuzia a avut  loc mai mulți ani în urmă, când, prin intermediul unei mișcări pro-ruse - Nașî, el făcea așa zise acțiuni de caritate, în sensul coruperii alegătorilor. Și încerca în fel și chip să-și promoveze propriul business, dar și propriul nume, în eventualitate în care omul a țintit să devină politician la nivelui autonomiei găgăuze”, a observat Petru Macovei. 

În 2023 acesta și-a încercat norocul la funcția de bașcan. A ieșit însă al treilea și a trebuit să se mulțumească doar cu funcția de adjunct al Evgheniei Guțul, ajunsă bașcan după o susținere puternică din partea Federației Ruse.  În cursa spre fotoliul de bașcan, Petrov s-a bucurat de susținerea unor deputați socialiști - Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi. Decizia celor doi deputați a dus la apariția unei disensiuni în interiorul formațiunii, deoarece Partidul Socialiștilor a decis să îl susțină pe un alt candidat - Grigori Uzun. 

După alegerile pentru funcția de bașcan, Petrov, alături de Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, au zburat în Israel, unde s-au întâlnit cu Ilan Șor. Aceste acțiuni i-au costat pe Bolea și Suhodolschi excluderea din partid. Ei au aderat la Partidul Renaștere. Alături de ei, la Renaștere a aderat și Victor Petrov, devenind în scurt timp printre cei mai activi oameni ai formațiunii.

De-a lungul timpului, Petrov s-a făcut remarcat prin declarații provocatoare împotriva Occidentului și a guvernării de la Chișinău.

"Scutul Poporului" 

Legăturile lui Petrov cu Federația Rusă sunt mai vechi. În preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, politicianul a organizat o conferință de presă în care se autointitula ca reprezentant al „forțelor obștești” din regiune.

Petrov spunea că deține informații precum că SUA și România urmează să facă mai multe provocări în ziua alegerilor prezidențiale, iar aceste „forțe obștești” erau gata să intervină în favoarea candidatului socialist susținut de Moscova, Igor Dodon. „Cu toată responsabilitatea, declarăm că, în cazul celei mai mici încercări ale Occidentului și forțelor politice loiale, de a merge după scenariul destabilizării Republicii Moldova, noi, reprezentanții forțelor obștești ale poporului găgăuz, dar și alte zeci de mii de susținători, suntem gata să asigurăm un scut al poporului, pentru a susține un președinte legitim, care militează pentru pacea poporului multinațional moldovenesc”, a menționat Petrov într-un video din 2020.

Un an mai târziu, Petrov a fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție.

Petrov a ajuns din nou în atenția publică în vara lui 2022, când Serviciul de Informații și Securitate l-a arestat pe Nicolai Kostîrkin, redactorul-șef al publicației gagauznews.md. Kostîrkin a fost acuzat că a scris și a distribuit mai multe materiale propagandistice care susțineau agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Gagauznews.md era deținut de NAȘ - organizația lui Petrov. Gagauznews își continuie activitatea până în prezent și deține un canal de Telegram de aproape 8 mii de urmăritori. Pe lângă promovarea politicianului găgăuz, pe Gagauznews sunt distribuite mesajele rusești de propagandă.

Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente are convingerea că Gagauznews este cel mai toxic canal de propagandă din Moldova: „De ce? Pentru că site-ul promovează activ războiul. Site-ul este de fapt portavocea promotorilor războiului nu doar în Găgăuzia, dar și în întreaga Republică Moldova. În afară de asta, site-ul distribuie foarte multe falsuri și de asta a fost blocat în Republica Moldova. MUSCA Ceea ce publică acest site, sunt de fapt, materiale împotriva statului Republica Moldova, promovează separatismul găgăuz”, este de părere Macovei. 

Legăturile lui Petrov cu lumea criminală

Persoana lui Petrov a fost asociată de-a lungul timpului cu mai multe persoane dubioase. Unul dintre aceste este Vladimir Kulibaba, o figură a lumii criminale ruse a anilor 90, învinuit de asasinarea mai multor persoane.

Kulibaba a participat în 2020 la festivalul sportului și turismului din Găgăuzia, organizat de Petrov. În 2021, Petrov și Kulibaba au fondat o organizație politică, Uniunea Populară, care i-a susținut pe socialiști și comuniști la alegerile parlamentare din 2021. 

Kulibaba s-a mai întâlnit la Chișinău cu fostul președinte Igor Dodon și actualul primar al Capitalei, Ion Ceban.

În ultimii 13 ani, acesta a fost arestat de mai multe ori în Federația Rusă, fiind învinuit de mai multe asasinate. De fiecare dată, a fost însă eliberat. Ultima dată, Kulibaba a fost arestat la sfârșitul lui 2022 și în prezent se află în arest.

Interlopul este originar din regiunea Odesa. De Republica Moldova îl leagă amicia cu Grigori Caramalac, unul dintre cei mai de temuți criminali ai anilor ’90, anunțat în urmărire internațională de autoritățile moldovenești. Caramalac este originar din sudul Republici Moldova, iar, potrivit mai multor surse ale Cutiei Negre, acesta l-ar susține din umbră pe Petrov.

Am încercat mai multe zile să-l contactăm la telefon pe domnul Petrov. Ne-a răspuns asistenta dumnealui și ne-a spus că nu vrea să se vadă cu noi, nu vrea să vorbească cu TV8. Așa că am mers la Comrat, în speranța că vom avea mai mult noroc și Petrov ne va oferi o reacție. Paza ne-a informat însă că acesta nu este dispus să se vadă cu noi.

Extremiștii se unesc. Miza - alegerile din 2024

Deși toate partidele extremiste proruse pomenite în investigația de astăzi există de mai mulți ani, colaborarea dintre ele s-a activizat în special de la începutul acestui an. 2024 se anunță a fi un an politic important în mai multe state ale UE, unde, la fel ca și în Moldova, vor avea loc alegeri. Doar în primele 3 luni ale acestui an, o parte dintre aceste partide au organizat proteste comune la Sofia și București. În capitala României, extremiștii s-au alăturat unui protest anti-UE organizat de AUR. Autobuzele cu protestatari plătiți care urmau să ajungă la protest din Republica Moldova, nu au mai venit, fiind stopate de poliția moldovenească.  

După ce a cochetat doi ani cu Partidul Socialiștilor, Victor Petrov a aderat la Partidul Renaștere -  unul dintre partidele care au format pe 21 aprilie, la Moscova, Blocul “Pobeda”. La Renaștere a ajuns în momentul când Moscova a decis să mizeze pe Ilan Șor ca principal aliat la Chișinău. 

Înființat încă din 2012, Partidul Renaștere nu a reprezentat o forță importantă pe scena politică din Republica Moldova. Timp de 10 ani, partidul lui Vadim Mișin și Vasile Tarlev a participat la un singur scrutin electoral, când a obținut 0,26% din voturi.  A fost reanimat anul trecut, când Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au părăsit PSRM. Ulterior, la Partidul Renaștere au aderat și alți lideri politici de la Chișinău și Comrat apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor. Igor Boțaan spune că Renaștere a reapărut pe scena politică după preluarea partidului de către Ilan Șor. „După ce Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, Ilan Șor a declarat că “partidul Șor” nu este o formațiune clasică, dar este de fapt o rețea. Această rețea are la bază rețeaua de magazine sociale și aceste partide clone. După înregimentarea în această rețea a lui Ilan Șor, formațiunea Renaștere, în frunte cu doamna Parasca, a participat, după aproape 10 ani la alegerile locale care au avut loc în noiembrie anul trecut”, a declarat Boțan.

Partidul a devenit foarte activ nu doar în țară, dar și peste hotare. În februarie anul curent Partidul Renaștere și Partidul „Vazrajdane” din Bulgaria au semnat un acord de colaborare.

La nici o săptămână, un grup de membrii ai Renaștere au mers la un miting, organizat de partidul cu același nume din Bulgaria, la Șipka, cu ocazia împlinirii a 146 de la eliberarea Bulgariei de sub dominație otomană. Din pozele de la Memorialul Libertății din Șipka îi vedem pe Vasile Bolea, Alexandru Suhodolschi și alți membri ai Renaștere. Tot la Șipka, alături de Renaștere și Vazrajdane, au mai participat partidul extremist german Alternativa pentru Germania (AfD).

AUR și Renaștere acționează concertat

Potrivit informaților Cutia Neagră Plus, o parte dintre cei care au fost la Șipka au ajuns trei zile mai târziu la protestul de la București, unde se desfășura congresul Partidului Popular European. Protestul din capitala României a fost organizat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Într-o conferință de presă din 7 martie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a spus că poliția moldovenească a oprit aproape 200 de protestatari plătiți care urmau să ajungă la București și să se unească cu protestatarii AUR. 116 persoane dintre aceștia au primit interdicția de a mai intra în România pentru următorii 5 ani.

AUR a negat orice colaborare cu Partidul Renaștere și a catalogat declarațiile lui Cernăuțeanu ca fiind niște intoxicări periculoase, care ar avea ca scop „misiunea să construiască o narațiune care să ducă la scoaterea AUR în afara legii după modelul Șor”.

Deși nu există o legătură directă între AUR și partidele afiliate lui Șor, conexiunea dintre aceste formațiuni politice o reprezintă partidul Vazrajdane. În februarie 2022, AUR a organizat la București conferința „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt valori supreme”. La acel eveniment au participat și deputații Vazrajdane - Stoian Taslakov și Petăr Petrov. Ultimul a ținut și un discurs.

În aprilie curent, serviciile secrete ucrainene au anunțat că AUR și Vazrajdane pregătesc o campanie de denigrare împotriva Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, cele două partide urmează să prezinte materiale video prin care să arate că guvernul ucrainean îi asuprește pe românii și bulgarii din Ucraina.

Liderii AUR au refuzat să răspundă la întrebările reporterului Cutia Neagră Plus și ne-au trimis niște comunicate anterioare, în care neagă informațiile din presă. 

"Kopeikin" favoritul Rusiei în Bulgaria

„Vazrajdane” a fost înființat în 2014 de profesorul universitar Kostadin Kostadinov, care a trecut de-a lungul timpului prin mai multe partide cu același profil naționalist extremist. Kostadinov, poreclit Kopeikin în Bulgaria – cu referire la moneda rusească de valoare mică – este un eurosceptic și un rusofil convins, afirmând că Uniunea Europeană este „o închisoare din care Bulgaria nu poate să scape”. „Pe colegii lui (nr. Konstandinov) de partid lumea îi numește “kopeici”. Când ei vin pe proteste, lumea runcă în ei cu mărunțis, arătând astfel că sunt corupți și au vândut țara pentru mărunțiș. Noi nu știm dacă Vazrajdane se supune direct Ambasadei Ruse, dar circulă zvonuri, că Konstandinov destul de des se afișează la Ambasada Rusă pentru instrucții”, ne-a spus jurnalistul bulgar Nicolai Marcenko.   

La ultimile alegeri din Bulgaria, partidul lui Kostandinov s-a clasat pe locul al treilea. Vazrajdane este catalogat ca fiind de extrema dreaptă, cere retragerea din NATO, se opune aderării Bulgariei la Zona euro și răspândește sistematic sperietori și dezinformări pe rețelele de socializare. „Problema este că ei se ocupă cu diversiunea, promovând în societate o retorică negativă. De exemplu, ei sunt împotriva Zonei euro, împotriva refugiaților ucraineni. Elena Mitrofanova, ambasadorul Rusiei în Sofia, o dată a spus că dacă ar putea să voteze, aceasta ar vota pentru Vazrajdane”, a observat Marcenko.  

Presa internațională a observat că în campania electorală din 2023, partidul Renașterea a folosit aceleași linii de propagandă ale Kremlinului, criticând sprijinul acordat de guvernul bulgar Ucrainei.