Am revenit la povestea râului Bîc, după două săptămâni în care am permis autorităților să reacționeze la situația pe care am prezentat-o în primul reportaj și să ia măsuri. Acum câteva zile, am ajuns împreună cu reprezentanții acestor autorități pe malul râului, pentru a efectua un control și a vedea dacă situația s-a schimbat.
Problemele sesizate de noi nu au disparut, dar, culmea, am descoperit altele noi. Deversări de ape din canalizare, tone de gunoaie și nereguli, blocaje pe râu și altele. Experții care au venit în teren au prelevat noi probe, care încă nu sunt gata. În schimb, ne-au fost oferite probele de data trecută, care au arătat că valorile mai multor indicatori sunt depășite.
La două săptămâni de la prima filmare pe malurile Bîcului, am revenit aici ca să dăm de urmele celor care poluează râul. De această dată, nu am fost singuri. Ne-a însoțit o echipă întreagă de funcționari, de la câteva instituții publice, printre care Apă-Canal, Agenția de Mediu, Exdrupo și de la Inspectoratul pentru Protecția Mediului. Toți au fost convocați de șeful Inspectoratului, Ion Bulmaga.
S-a ivit și prima conductă, care s-a dovedit a fi ilegală. Venea de la o instalație sanitară: „Asta o s-o anulăm probabil. Ea vine de la robinetul acela, e un lavoar. O să pun echipa ca să fie anulată și blocată”.
După aproximativ o sută de metri, ni s-a dezvăluit un alt tablou dezolant.
„Asta este apă de canalizare. Miroase a wc, da. - Noi aici nu avem nimic, în spate da, dar aici nu avem nimic. - Și de unde e asta? - Nu știu, trebuie să mergem după el să vedem ce e asta, este de la scurgere sau altceva. - Asta nu-i de la scurgere. - Dar acest șanț a fost făcut pentru ceva, nu? - Despre situația asta nu aveți cunoștință? - Nu, la noi rețelele sunt în altă parte, aici nu avem nimic”.
„În situația asta o să facem o inventariere la rețeaua existentă pentru depistarea conectărilor ilegale, în cel mai scurt timp posibil. Dacă vor fi depistate, ele vor fi imediat blocate. Trebuie să mergem pe acest teritoriu pentru verificare. Anunțăm toți agenții economici care activează în zona respectivă și se fac verificări prin conductele respective”, a spus șeful întrețineri sisteme pluviale de la Exdrupo.
Convinși că murdăria vine dintr-o canalizare, am solicitat autorităților să ia niște probe de apă.
„- Noi să vedem ce e asta. Ăsta e scopul nostru, să vedem ce e asta. De la cine, o să vedem dacă vom putea verifica. O să trimitem inspectorii pe terenul ăsta. - Pot să vă spun eu ce e asta, după miros. - Păi de asta și spun. Eu mă gândesc că poate e vreo avarie la Apă-Canal. - Dar e posibil ca ei să nu știe că există o avarie pe rețeaua lor? Îmi e greu să cred asta. - Eu sunt de acord”.
„- Există posibilitatea ca astăzi, fiind atenționați verbal, să înceteze o perioadă situația și când veți merge în control să nu descoperiți nimic, iar după ce plecați să continue deversările. - Dumneavoastră odată ce ne-ați arătat situația, vă asigur că ea este în vizorul nostru. - Eu nu-mi asum să zic că apa care curge e murdară, dar totuși este un miros urât. Deja vom vedea rezultatele analizelor”.
Pentru că tot eram la o aruncătură de băț de stația de epurare, am decis să invităm specialiștii și aici. Au luat două probe de apă: una până la locul unde se deversează apa ce iese din stație și alta imediat după.
„- Rezultatele vor fi înaintate conducerii Inspectoratului, în vederea stabilirii necesității sau nu, efectuării unui control la stația de epurare. Noi am făcut un control în 2021. - Și rezultatele cum au fost atunci? - Rezultatele au fost proces-verbal la contravenție în baza articolului 149 Cod Contravențional și 12 milioane și ceva prejudiciu. Suntem în instanță în acest moment, astea sunt ultimele informații”.
Cu aceste probe, controlul pe teren s-a încheiat. Deși ne-am dorit să aflăm de unde încep deversările în râu, acest lucru nu a fost posibil.
„Acolo (unde era scurgerea) este teritoriul unui agent economic. Eu nu pot să vă spun ce era acolo pe timpul sovietic, dar este dată în chirie. Și acolo sunt doar agenți economici, case de locuit nu-s. Unde la prima vedere e o scurgere de ape murdare, deja vom vedea analiza voastră. Noi vom controla teritoriul acestor agenți economici, vom verifica canalizările, împreună cu Exdrupo, vom verifica și sistemul de drenaj. Posibil că undeva este blocat la ei și nimerește în sistemul de drenaj. Ne vom clarifica și vom da termeni pentru înlăturarea problemei în cazul în care agentul economic este vinovat”, a menționat șeful-adjunct al departamentului Rețele de Canalizare de la Apă-Canal Chișinău.
O parte din masele fecale ajung în râu și prin intermediul rețelei de canalizare pluvială, la care unii cetățeni se conectează ilegal.
„- În urma depistarii conectării ilegale a canalizarilor fecaloide în canalizarea pluvială, se iau măsurile necesare. Se anunță organele competente și după o perioadă oarecare sunt blocați. Sau sunt blocați la momentul depistării. - Cât de des întâlniți astfel de cazuri? - Ele sunt periodice, nu sunt întâlnite foarte des. - De obicei cele mai multe sunt de la toalete, da? - Da, de la toalete, wc-uri, dar dacă sunt depistate, sunt închise. Dumneavoastră vedeți că situația s-a schimbat, vedeți evoluția noastră”.
Inspectorii de mediu sunt singurii care au dreptul să-i amendeze pe cei care deversează ape poluate în râul Bîc. Dar, sunt puțini la număr, pe când încălcările de mediu se întâlnesc practic la tot pasul.
„- Ce am văzut noi astăzi aici? - Noi astăzi am văzut un râu delăsat, am văzut o iresponsabilitate a administrației publice locale privind asigurarea gestionării normativei legale a deșeurilor în zonele vulnerabile ale râului Bîc. Râul mi se pare foarte poluat, eu sunt chișinăuian, eu mergeam în copilarie la pescuit, în râul Bîc, langa circ. Acum, situația e diametral opuăa. Avem o situație catastrofală într-adevăr, cu râul Băc.
Lupta necesită a fi dusă pe toate fronturile. Și la conștiința omului, și la organele de stat, la organele de control, la cele care gestionează. Vreau să spun că, indiferent dacă Inspecția pentru protecția mediului Chișinau numără un personal foarte mic, nici o plângere sau petiție referitor la râul Bîc sau la alte situații ecologice nu a fost lăsată neexaminată”, a spus insepectorul principal de la IPM Chișinău, Ion Caliniuc.
„Sperăm să se ia masuri cât mai repede, pentru că acest râu ar trebui protejat și nu distrus, așa cum se face acum. Inclusiv cei de la IPM au observat „marea” de deșeuri care plutește la propriu pe Bîc și sperăm să se ia măsurile necesare pentru a remedia situația aceasta”.
De poluarea râului Bîc este responsabilă o mulțime de oameni. Cei care, fără pic de remușcare, aruncă pneurile uzate în apele râului ori alte deșeuri solide. Cu timpul, aceste resturi se descompun, distrugând viața din apă în totalitate. Sunt responsabili de poluare și cei care deversează apele ce rezultă din gospodării ori din procesele industriale. Și cei care nu intervin la timp pentru a stopa ilegalitățile, amendând sau verificând mai des persoanele, la fel poartă o parte din responsabilitate.
„Apele Moldovei nu are drept de control, dar noi nu ne eschivăm de la acele probleme care sunt pe râul Bîc. Problemele trebuie examinate pe tot bazinul acestui râu. Ele sunt și sunt foarte multe. În primul rând, agricultura și aratul până în albia râului, din această cauză, avem și poluare difuză, și colmatarea albiei râului. Sunt probleme de indiguiri ilicite atât pe afluenți, cât și pe Bîc. Au fost identificate astfel de probleme și anul trecut. Se fac indiguiri pentru a stopa apa pentru irigare. Bazine piscicole sunt, unele legale, altele ilegale. Cela mai multe au fost create în perioada sovietică”, a menționat directorul adjunct al Agenției „Apele Moldovei”, Radu Cazacu.
Agenția „Apele Moldovei” a venit cu propunerea de a inventaria toate locurile pe unde se scurge apă cu impurități, ce prezintă pericol ecologic pentru râul Bîc.
„- Noi ar trebui să avem un proiect, împreună cu toate autoritățile, să facem o inventariere a tuturor acestor puncte de deversare. Și deja cu fiecare punct de lucrat în parte. Sunt foarte multe conducte, dar nu toate sunt ilegale. Unele sunt de la canalizarea pluvială, este important de făcut această inventariere. - S-a făcut vreodată așa ceva? - Nu, dar este important să facem asta”.
În trecut au existat situații în care practic toți agenții economici din municipiul Chișinău deversau direct în râu sau în rețeaua de canalizare publică ape reziduale ce conțineau diferiți agenți poluanți. De câțiva ani, aceștia sunt obligați să dețină stații de preepurare.
„Obligativitatea amplasării stațiilor de preepurare este scrisă în lege. Acolo scrie că toți agenții economici care practică activitatea de întreprinzător, sunt obligați, în cadrul activităților pe care le desfășoară și utilizează resurse acvatice, sunt obligați să amplaseze stații de preepurare. - Astfel de stații sunt datoare să aibă toate spălătoriile auto. - Și au? - Cei mai mulți au. - Dar sunt și care nu au? - Sunt și care nu au, dar odată ce aceșia nimeresc în vizorul organelor pentru protecția mediului, inspectorii înaintează prescripții obligatorii, care pe urmă se verifică”.
Conform unor rapoarte ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului de către Apă-Canal, s-a stabilit că, la momentul de față, doar trei companii mari - un producător de mezeluri, o fabrică avicolă și o rețea de magazine - s-au conformat prescripțiilor și au amenajat stație de preepurare a apelor uzate. Alți trei agenți economici abia au inițiat procedura de proiectare, cât și evaluare a impactului asupra mediului a proiectelor de construire a stațiilor de preepurare a apelor uzate.
Sâmbătă trecută, un grup de tineri au încercat repetat să străbată râul Bîc pe kaiace. Din cauza mormanelor de gunoaie, au fost nevoiți de mai multe ori să iasă pe mal și să le ocolească.
Pe strada Calea Basarabiei, în zona industrială, râul este blocat complet de peturi și copaci căzuți, în care s-au prins și alte gunoaie.
„O să fac un experiment, voi încerca să trec acest ,,pod” din gunoi. Urați-mi succes. Noi am trecut din partea asta peste acest podeț și vom merge mai departe pe apă curată, ne-au rămas doar câțiva metri”.
„Noi vedem că nu suntem auziți și nu suntem înțeleși. Facem încă odată un apel, vă rog să nu ne faceți de râs. Noi vrem ca orașul să fie securizat pentru oameni și copiii noștri să circule pe malul râului dintr-un sector în altul, fără să se intersecteze cu mașini”, a spus organizatorul evenimentului, Alex Gutsaga.
Râul Bîc, pe teritoriul municipiului Chișinău, are o lungime de circa 18 kilometri, fiind curățați doar doi kilometri. La momentul de față, au loc lucrări de curățare a nămolului și de betonare a albiei între străzile Petru Rareș și Mihai Viteazul.
Este vorba de un proiect finanțat atât din bugetul municipal, care contribuie cu 13 milioane de lei, cât și de la Fondul Ecologic Național, investiția fiind de 25 de milioane de lei.
Conform reprezentanților Primăriei Chișinău, lucrările au fost inițiate anul trecut, pentru a reduce riscul de inundare a străzii Albișoara, dar și evitarea acumulării nămolului pe albia râului. Potrivit directorului companiei care efectuează lucrările, până la sfârșitului anului ,proiectul ar urma să fie gata.
Suplimentar, Primăria Chișinău lucrează asupra unui concept de revitalizare a râului Bîc între barajul Vatra și strada Lunca Bîcului. Acest proiect, în valoare de 400 de milioane de lei, încă nu a trecut de Consiliul Municipal Chișinău. Potrivit unei copii a studiului de fezabilitate, în posesia căruia am intrat și noi, lucrările ar urma să fie împărțite pe patru ani. În primul an se propune achiziționarea de echipamente pentru curățarea rețelei de canalizare, instalarea clapetelor de reținere, managementul activelor digitale și consolidarea capacității instituționale.
Un reportaj de Constantin Niculae
Imagine de Vlad Glinjan
Montaj de Constantin Niculae
