Zeci de milioane de lei a cheltuit Primăria Municipiului Chișinău în 2023 pentru concerte și festivaluri. În 2024, cheltuielile planificate pentru aceste activități sunt chiar mai mari. Între timp, primarul Ion Ceban se plânge că municipiul Chișinăul este discriminat, iar transferurile de la bugetul de stat nu sunt suficiente.

Anul 2024 a început cu proteste la Primăria Chișinău. Zeci de oameni au ieșit în stradă nemulțumiți de decizia primarului și a echipei sale de a tăia bugetele destinate grupelor cu program prelungit, asistenților personali și compensațiilor la căldură. În felul acesta, Primăria Chișinău își propune să economisească aproape 400 de milioane de lei. „Ion Ceban a făcut așa sărbători, a cheltuit atâția bani și a împrumutat bani. Bine! Oare chiar nu se găsesc bani să susțină mamele cu copii?”, s-a întrebat o doamnă. O altă femeie, venită la protest, spune că nu știe ce să facă cu copilul după ore.  „Am o fetiță în clasa I. Domnule Ivan Ceban, ce fac eu cu copilul de clasa I după ore? Îl aduc la primărie? Vin aici, cu dumneavoastră împreună, să munci cu copii lângă noi. Dacă ați găsit bani pentru luminițe, concerte scumpe, pentru artiști scumpi, vă rugăm frumos, nu tăiați din alimentația copiilor, din educația copiilor”, s-a revoltat femeia.

Pentru a justifica optimizările bugetare, Primăria Municipiului Chișinău a dat vina pe Guvern, acuzând autoritățile centrale că nu transferă suficienți bani în bugetul municipal.  „Când spun că statul ne fură și se bagă în buzunar la noi, în primul rând, ei ne transferă o sumă mizeră. Nu o să găsiți o altă capitală în lume unde există o astfel de relație între stat și capitală. Ei iau totul încolo și ne dau nouă practic nimic”, a declarat Ion Ceban într-un video postat pe pagina sa de Facebook.   

Ceban vrea mai mulți bani pentru Chișinău

În consecință, pe 5 ianuarie, Ceban a anunțat lansarea unei campanii, prin care solicită Guvernului să redirecționeze mai mulți bani spre bugetul municipal. Acesta cere restituirea în bugetul local a 50% din taxele și impozitele achitate de chișinăuieni. „Săptămâna viitoare lansăm această petiție. E normal, deoarece acest lucru se întâmplă în multe din capitalele europene. Nu există capitală mai discriminată decât Chișinău. Vă invit pe toți să facem front comun și să semnăm această petiție și să propunem un proiect de lege în Parlament”, a declarat edilul capitalei.    

Campania 50% pentru Chișinău a luat amploare la mijlocul lunii ianuarie și a degenerat într-un adevărat război împotriva presei și societății civile. În luptă sunt folosite toate instrumentele aflate la dispoziția Primăriei. 

Mesaje războinice sunt auzite zilnic de zeci de mii de călători din transportul public din Chișinău. Vocea din difuzoare îndeamnă chișinăuienii să semneze petiția lansat de primarul Ion Ceban cu privire la restituirea taxelor. Zeci de mii de pliante, cu același conținut, au invadat străzile capitalei și scările blocurilor.  

Consilierul municipal, Victor Chironda, spune că nimeni nu cunoaște câți bani a cheltuit primăria pentru această campanie. „Nimeni nu știe din ce surse este finanțată această campanie. Nimeni nu știe din ce surse sunt plătite toate aceste anunțuri, spoturi audio prin troleibuze”, ne-a spus concilierul municipal.

Viceprimarul Ilie Ceban afirmă că pliantele și formularele au fost printate din resurse proprii, iar distribuirea lor se face fără costuri. Ilie Ceban ne informează totuși că până acum au fost cheltuite 45 mii de lei.

Expertul în finanțe publice Marin Gospodarenco crede că această campanie a Primăriei Chișinău nu este nimic altceva decât PR politic. Nicăieri în lume nu există o capitală căreia să i se returneze 50% din taxe și impozite. O asemenea practică nu am văzut. Asta nu este normal, ca să fie livrate 50% capitalei. Toate afacerile se află de obicei în capitală, 80% din PIB-ul unei țări se formează în capitală. Nu poți să dezvolți doar Chișinăul și să lași restul orașelor și comunelor doar cu veniturile lor, care sunt foarte mici. Plus valoarea asta trebuie împărțită. Asta este o practică internațională”, a declarat Gospodarenco pentru Cutia Neagră. 

Victor Chironda consideră că scopul campaniei este de a distrage atenția de la optimizările bugetare făcute de echipa lui Ceban. „Această campanie este mai mult o acțiune de propagandă și piar a primarului, ca să se scuze că face aceste tăieri din bugetele sociale”, crede Chironda. 

Sunt sau nu suficienți banii de la Bugetul de Stat?

Cutia Neagră Plus a încercat să verifice argumentul primarului legat de reducerea transferurilor de la bugetul de stat. Datele analizate arată însă contrariul. În primul an de mandat al actualului primar, Chișinăul a primit transferuri cu destinație specială în valoare de 2,4 miliarde, ajungând în 2024 la 3,85 miliarde de lei. Au crescut de aproape două ori și veniturile din taxe și impozite - 1,2 miliarde în 2020 și 2 miliarde în 2024.

Ion Ceban ne-a acuzat că am operat cu date false. „Aveți cifre eronate - Avem cifre din…. - De unde? De la cei care au tăiat 500 milioane de la educație anul trecut, în comparație cu anul acesta? - Cifrele sunt din bugetul dumneavoastră provizoriu”. 

În 2019, pe când Ion Ceban era candidat la primărie, susținea că în Chișinău fonduri sunt mai mult decât suficiente, dar sunt prost gestionate. „Este problemă de administrare fiscală, administrare financiară. Astăzi avem așa bani (n.r. arătând până la nivelul gâtului), credeți-mă! Foarte mulți bani avem în municipalitate”, declara în 2019 Ceban. 

La patru ani distanță, ajuns primar, Ion Ceban a schimbat macazul. Întrebat de reporterul Cutia Neagră Plus ce l-a făcut să-și schimbe poziția, primarul a dat vina pe guvernarea PAS. „Un Recean, un Spînu, un Alaiba, și-o băgat laba în bugetul municipal și au scos de acolo bani, sau, ne-a pus presiune suplimentară pe niște lucruri care nu țin de competența noastră”, se scuză acesta.

Tot în 2019, viitorul edil chiar promitea o majorare a compensațiilor la căldură până la 60% din costul facturii. „Astăzi, acoperim, prin recalcul, 40% din facturile pentru perioada rece. Voi majora, împreună cu colegii, până la 60%. Îl rog foarte mult (n.r. pe Andrei Năstase), să termine această retorică anti-oameni, care nu au capacitate. Nu voi admite anularea compensațiilor. Din contra, vom mări asistența pentru fiecare categorie de locuitori ai municipiului”, propitea atunci Ion Ceban.

În 2024, chișinăuienii nu vor mai primi aceste compensații. Ion Ceban are o explicație și la asta: „Acum, există condiții egale pentru toată lumea, venite din exterior. Compensațiile se achită, se achită jumătate de factură. Și așa este corect. MUSCA Reiterez, compensația este în factură. - Din partea guvernului! - Nu e din partea guvernului, este din partea donatorilor externi, pentru toată populația Republicii Moldova. - Dar Chișinăul a renunțat anul acesta la….- Nu a renunțat la nimic, a pus în condiții egale pe toată lumea - Deci a renunțat? - Domnule! Nu mai manipulați. Cum se achita 50%, așa și se achită. Nu putem achita 120% celor care au venit 3000 și celor care au 3100 de lei - altă sumă”.

Pentru școli și invalizi – BA, pentru concerte și gazon – DA.

Am analizat bugetele Primăriei Municipiului Chișinău din ultimii ani, pentru a înțelege totuși din ce motive în 2024 nu au mai ajuns bani pentru elevi, familii defavorizate și persoanele cu nevoi speciale. Am descoperit că, în timp ce edilul capitalei se plânge că în bugetul Chișinăului nu ajung suficienți bani, primăria planifică să cheltuiască sute de milioane de lei pentru concerte, festivaluri, trotuare și gazon.

Aflată la început de martie, Primăria Chișinău nu are încă un buget anual aprobat. Ceban și aici dă vina pe autoritățile centrale, care ar fi adoptat prea târziu bugetul național. Victor Chironda crede însă că bugetul nu a fost încă aprobat din cu totul alte cauze. „În toți anii precedenți totul s-a întâmplat exact la fel. Primăria a avut tot timpul și toate resursele necesare să adopte bugetul până la finele anului. Cauza adevărată a acestei situații este că bugetul municipal are o gaură imensă. Avem peste un miliard de lei datorii către băncile private, luați sub formă de credit pentru diferite proiecte implementate în 2022-2023. De asemenea, nu a fost o majoritate în consiliul municipal la acea etapă și bănuiesc că până la moment au loc negocieri între partidul primarului (n.r. MAN) și Partidul Socialiștilor”, este de părere Chironda. 

În acest moment primăria operează cu un buget provizoriu, care ar trebui să fie identic cu cel de anul trecut. „Un buget provizoriu este o oglindă a bugetului anului trecut. Legea 397 spune că dacă entitatea nu a aprobat bugetul cu trei zile înainte de finalizarea anului bugetar, printr-o decizie sau o dispoziție, se pune în vigoare bugetul din anul precedent. Adică formarea și executarea bugetului din anul curent se face fix ca în anul precedent”, spune expertul.   

Bugetul provizoriu, aprobat prin dispoziția lui Ion Ceban, la sfârșitul lui decembrie, prevede cheltuieli pentru asistenții personali, compensații la facturi, dar și pentru grupele cu program prelungit. Spre exemplu, pentru asistența personală au fost planificate 177 milioane de lei, cu 14 milioane mai mult decât în 2023, pentru compensațiile la căldură, la fel ca și anul trecut, 150 milioane, iar pentru grupele cu program prelungit - sursele alocate au scăzut de patru ori, de la 72 la 18 milioane de lei. L-am întrebat pe edil de ce au fost tăiate aceste cheltuieli sociale, deși ele sunt planificate în bugetul provizoriu. Și de această dată Ion Ceban a acuzat guvernarea. „Nu încurcați coada vacii cu ștampila primăriei. Nu duceți oamenii în eroare, pentru că, arătați cât de incompetenți și nepotriviți sunteți în această privință. Nu este o competență a municipalității acest lucru. - Dar de ce ați planificat aceste bani? - Sunt din bugetul de anul trecut. Copia bugetului de anul trecut este transpusă în anul curent. Dar noi nu putem achita ceea ce revine în competența autorităților centrale”, ne-a spus edilul capitalei. 

Ceea ce spune primarul și legea, vine în contradicție cu mai multe modificări pe care le-am depistat în bugetul provizoriu. În timp ce a tăiat de la social, primăria a majorat substanțial cheltuielile pentru plantarea gazonului, de la 17,3 la 25 milioane, pentru asistență juridică de la 2 la 12 milioane. S-au dublat cheltuielile pentru întreținerea WC-urilor publice și au crescut cu 90% cheltuielile pentru curățarea străzilor. Pentru amenajarea trotuarelor primăria își propune să cheltuie anul acesta 225 milioane de lei, exact la fel ca și anul trecut.

Zeci de milioane de lei pentru concerte

Cea mai mare creștere a bugetelor le-au revenit activităților culturale. Pentru concerte, festivaluri și alte chefuri, primăria vrea să cheltuie în acest an 49 milioane de lei, cu 11 milioane mai mult decât în 2023. Banii cheltuiți pentru astfel de distracții au crescut brusc în anul electoral 2023, iar trendul este păstrat și în acest an.

Cei mai mulți bani primăria capitalei i-a cheltuit anul trecut pentru serbarea “Hramului orașului”. În 2021 pentru această  serbare au fost cheltuiți 700 mii de lei, în 2022 un milion de lei, iar în 2023 bugetul a ajuns la patru milioane. Cheful, care a avut loc cu trei săptămâni înainte de alegeri, a durat în premieră două zile. Pe scena din PMAN au urcat mai multe vedete naționale. Invitatul special al evenimentului a fost trupa românească Holograf. Pentru ai aduce la Chișinău, primăria a plătit peste 400 mii de lei.

Și pentru sărbătorile de iarnă primăria a băgat adânc mâna în buzunar. Trei milioane de lei a cheltuit în 2023, față de 1,1 milioane în 2022. Cu doar câteva zile înainte ca Primăria să anunțe tăierile bugetare pentru elevii claselor primare și asistenții personali, la Chișinău artiștii făceau coadă la intrarea în scenă. 

În seara dintre ani, pe scena din PMAN urcau Frații Advahov și Zinaida Julea,  Nelly Ciobanu, Brio Sonores, Cătălin Josan, Doina Sulac, Satoshi, Dara. Invitatul special al evenimentului a fost Carlas Dreams. Pentru prestația de jumătate de oră trupa au fost plătită de primărie cu 586 mii de lei. 

Un alt concert fastuos a avut loc o săptămână mai devreme, când a fost inaugurat pomul de Crăciun. Cu această ocazie specială, la Chișinău ajungea Ștefan Bănică Junior. Pentru serviciile interpretului român primăria a achitat 442 mii de lei. Alături de Ștefan Bănică au mai evoluat și câțiva artiști locali. 

Alte milioane primarul a cheltuit pentru Festivalul “Te salut, Chișinău!”. Festivalul este o inovație a actualei conduceri a primăriei. În 2022 din buget au fost alocați 1,2 milioane, iar anul trecut de trei ori mai mult. Cele patru zile, cât a durat festivalul au costat primăria 3,5 milioane de lei. Aproape jumătate de milion au fost cheltuiți pentru onorariul invitatei speciale, interpreta româncă Andra. Tot din România a venit să cânte chișinăuienilor și Fuego. Pe scenă au mai urcat și alți artiști locali, aceeași care sunt invitați la toate chefurile organizate de primărie.

O altă inovație în mandatul lui Ion Ceban este și festivalul dedicat tinerilor și studenților. În 2022, Primăria a alocat 50 mii de lei pentru acest eveniment, iar anul trecut, în bugetul municipal au fost planificate 1,5 milioane de lei. La mijlocul lunii august, tinerii chișinăuieni au avut parte de un un Dj battle, iar seara pe scenă au urcat The Motans, Mohombi și Lexter

Concerte de milioane în diasporă

Dar chefurile primăriei nu s-au limitat doar la Chișinău. Pe parcursul anului 2023, primăria a organizat mai multe evenimente peste hotarele Republicii Moldova. Pe 23 iunie “Zilele Chișinăului” au avut loc la Viena, pe 7 iulie la Milano și pe 9 iulie la Barcelona. Pentru aceste evenimente în bugetul municipal au fost planificați 9 milioane de lei. Ion Ceban a negat însă că primăria ar fi cheltuit acești bani.  „Suma totală, pentru cele trei locații a fost de 900 mii de lei și a conținut cheltuieli privind deplasarea, cazarea artiștilor și în unele cazuri, cei care nu sunt angajați la Direcția cultură - onorariile respective. Sala din Viena a fost achitată de agentul economic partener din Viena. În Milano au fost colegii noștri din diasporă. Iar în Barcelona, diaspora din Barcelona, împreună cu partenerii lor de acolo, au achitat scena”, s-a apărat Ceban.

Totuși, și în 2024 Primăria Chișinău a alocat sume grase pentru chefuri peste hotare - 12 milioane de lei. Întrebat care este rostul acestor concerte scumpe, Ion Ceban a deviat de la subiect și ne-a acuzat că am face jocurile PAS-ului. „- Am văzut că din 2023 au avut loc niște creșteri foarte mari (n.r. cheltuieli) la așa numitele activități culturale, care de fapt au fost concerte și festivaluri. Sunt aceste creșteri în scop electoral sau simte primăria nevoia să investească mai mult în cultură? - Noi am investit și investim în spațiile culturale, deschidem centre noi, dotăm școlile de arte (erau niște acordeoane din anii 50). - Eu mă refeream la concerte și festivaluri - Există un calendar care practic nu diferă an de an. Noi susținem toți artiștii și nu-i împărțim în galbeni și negalbeni. Vă rog să puneți aceeași întrebare: cât a costat scena la ziua independenței, unde au fost 200 de oameni în Piață. Eu vă spun, dar dumneavoastră verificați - 2,5 milioane. Cât costă concertele pe la Arenă, și așa mai departe, ale anumitor funcționari. Asta nu vedeți, pentru că aveți ochelari de cal galben”, ne-a acuzat primarul Chișinăului.

În luna mai, Primăria Municipiului Chișinău a organizat și un Forum Social Urban. Municipalitatea l-a prezentat ca un eveniment cu impact major, ce promovează un oraș sănătos, inovativ, eficient energetic și inclusiv. De pe site-ul de achiziții guvernamental aflăm că primăria a plătit unei companii de profil 3,7 milioane de lei pentru organizarea evenimentului. Alte peste 900 de mii au fost cheltuite pentru publicitate și promovare. L-am întrebat pe primar ce a avut de câștigat Chișinăul de pe urma acestui forum. Forumul Social Urban. - Da! - Dumneavoastră ați achitat 3,7 milioane, unei companii care organizează astfel de evenimente, și alte 900 de mii pentru promovare. Care este rezultatul? Ce a obținut municipalitatea? - Forumul economic, noi avem peste 500 de milioane de contracte semnate și tranzacții efectuate - Forumul Social urban domn primar! -   Începem cu forumul economic, pentru că tot ați interpretat, ați manipulat și ați amăgit lumea în această privință. Mă refer la această televiziune manipulatorie. Trebuie să schimbați culoarea aici - nu mov, dar galbenă, pentru că sunteți portavocea și pampersul PAS-ului. De la forumul economic (și asta tot să dați) avem investiții și tranzacții de 500 milioane de lei. Dacă investim patru milioane ca să avem investiții de 500 de milioane, cred că este o investiție bună”, a încercat să devieze de la subiect Ceban. 

Marin Gospodarenco consideră că prioritățile primăriei ar trebui să fie infrastructură socială și rutieră, iar mai apoi concertele. „Să conlucreze cu diaspora este un lucru bun. Dar când ai deficit bugetar, resurse limitate și nu investești în infrastructura socială sau a drumurilor, nu e logic să faci concerte. Este clar că asta este în detrimentul cetățeanului. Se merge pe ideea din Roma Antică - dăm la cetățeni pâine și spectacol (n.r. circ) și toți o să mă voteze. Cred că acesta este scopul. Dar dacă ne uităm că avem deficit, reiese că țara arde, dar Ion se piaptănă”, spune expertul în finanțe publice. 

Primăria îngropată în datorii

În perioada mandatului lui Ion Ceban, Primăria municipiului Chișinău a împrumutat de la bănci aproape 1,5 miliarde de lei. Creditele au crescut de două ori față de perioada predecesorilor săi. Pentru a acoperi creditele scumpe, din bugetul municipal, doar în 2024, vor fi cheltuite aproape 800 milioane de lei. „Creditele externe care sunt încă din perioada mandatelor precedente. De exemplu, 60 milioane de euro (1,2 miliarde de lei), pe cere le achităm pentru proiectele care le-a desfășurat guvernarea precedentă la primăria municipiului Chișinău. Și da, ele constituie o pondere de peste 60% din valoarea împrumuturilor pe care noi le întoarcem. Avem obligația să le întoarcem”, s-a apărat Ceban. 

Am constatat că și de această dată Ion Ceban a mințit. Spre exemplu, în 2019, când Ion Ceban a devenit primar, cheltuielile pentru acoperirea creditelor luate de primărie erau de 183 milioane, iar în 2020 - 200 milioane de lei. Brusc aceste cheltuieli au crescut în 2022, până la 497 milioane, ajungând anul acesta să fie de cinci ori mai mari decât atunci când a preluat primăria. 

În opinia lui Gospodarenco, aceste credite vor avea un impact negativ pe termen lung. „El s-a creditat în primul rând de la băncile comerciale. Scopul unei bănci comerciale este să facă profit. Respectiv, creditele au o rată a dobânzii de la 10% la 16%. 16%, vă dați seama ce înseamnă asta? Când accesezi credite ieftine, la 2-3%, îți dau voie să te dezvolți, să investești în infrastructură. Dar când ei la 16%, pe termen mediu și lung tu pui orașul în primejdie”, se arată îngrijorat Gospodarenco. 

Primarul capitalei s-a arătat total deranjat de atunci când l-am întrebat despre aceste credite scumpe. „Să vă duceți să-l întrebați pe acela care fumează pe la guvern nu știu ce, de unde datoria de stat este de peste 30 de miliarde. Dar noi am să răspundem la întrebările legate de municipalitate”, a deviat din nou Ceban.

În dimineața zilei de 12 aprilie, în incinta hotelului Grand Hotel Millennium din Sofia, la inițiativa Partidului „Vazrajdane” din Bulgaria și-au dat întâlnire nouă partide extremiste și radicale din Bulgaria, Grecia, Moldova, Țările de Jos, Slovacia, Serbia, Ungaria, Suedia, Elveția. Unul dintre acestea este Patria Noastră din Ungaria, partid de extremă dreapta fondat de László Toroczkai. Partidul maghiar militează pentru anexarea regiunii ucrainene Transcarpatia la componența Ungariei. A mai fost prezent și reprezentantul partidului sârb ultranaționalist antieuropean „Zavetnici”, care militează pentru apropierea de Rusia. În septembrie 2023, Zavetnici s-a înfrățit cu Partidul SOS din România, condus de Diana Șoșoca, cunoscută publicului pentru discursul său prorus. 

Sub privirile camerelor de luat vederi, cei nouă lideri semnează o declarație comună „pentru păstrarea frontierelor naționale ale țărilor lor și ale Europei și păstrarea suveranității naționale”. Nicolai Marcenko, jurinalist al portalului bulgar bivol.bg,  crede „că aceste partide s-au întâlnit pentru a conveni cum vor acționa în alegerile europarlamentare din 9 iunie. Cel mai probabil acestea vor acționa coordonat, vor organiza anumite acțiuni, vor vorbi despre așa numitele “probleme dureroase”, vor solicita probabil limitarea susținerii Ucrainei”. Marcenko mai adaugă că ”Aceste partide sunt eurosceptice și foarte des au mesaje foarte convenabile Federației Ruse”.

Sancțiunile europene ineficiente

Printre invitați observăm și mai mulți reprezentanți ai Partidului Renaștere, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor. Ne atrage atenția prezența la eveniment a lui Victor Petrov, adjunctul bașcanului Găgăuziei. 

În februarie 2024, Petrov a ajuns pe lista de sacțiuni ale Uniunii Europene bănuit de „acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența R. Moldova”.

Consiliului Uniunii Europene anunță astfel că lui Petrov urmează să-i fie înghețate activele din UE și aplicată interdicția de a călători  sau tranzita prin teritoriul UE. 

La scurt timp după ce Petrov ajunge pe lista de sancțiuni, într-un briefing de presă, șeful SIS a declarat că Rusia pregătește acțiuni de destabilizare în regiunea găgăuză. „O altă direcție, este amplificarea tendințelor radicale, de natură separatistă, în zona de sud a Republicii Moldova. În special UTA Găgăuzia. Federația Rusă mizează pe crearea falsă de dezbinare socială, prin continuarea compromiterii eforturilor Chișinăului de apropiere de UTAG. Cel mai important actor pe care mizează Federația Rusă, este gruparea lui Ilan Șor, cu extensiile sale social-politice, care au indicația de a provoca radicalizare și violență”, a declarat Alexandru Musteață.

Victor Petrov spune că sancțiunile europene sunt o provocare din partea partidului de guvernare. „Considerăm că introducerea sancțiunilor este o confuzie și că membrii Consiliului Europei au fost induși în eroare din partea dușmanilor poporului găgăuz, în persoana partidului PAS. Țin să anunț că, din păcate, consecințele negative ale acestor decizii au început să fie deja simțite de locuitorii Găgăuziei. După introducerea acestor sancțiuni, am primit deja înștiințarea că va fi oprită colaborarea cu noi a mai multor organizații de caritate”, a declarat Victor Petrov într-un briefing de presă.  

Sancțiunile UE nu îl împiedică pe adjunctul bașcanului să circule liber prin Uniunea Europeană. Sursele Cutia Neagră Plus ne-au spus că Victor Petrov deține și cetățenia bulgară. 

La Sofia, Petrov apare alături de Nicolas Rimoldi, liderul partidului extremist elvețian Mass-Voll. Rimoldi, condamnat în Elveția pentru mai multe infracțiuni, îl laudă pe Petrov, pentru că acesta ar “lupta împotriva NATO și UE”.

"Ilan Șor de Găgăuzia"

Necunoscut publicului până în 2020, Victor Petrov a ajuns foarte repede unul dintre reprezentanții de vază ai partidei proruse din Republica Moldova. „Noi avem legături de rudeniei. Cum putem noi acum să fim anti-ruși? UE poate să numească pe oricine cum vrea, dar noi pe prietenii noștri, pe frații noștri, cum i-am prețuit, cum am prietenit, așa și com continua”, a spus Petrov în cadrul unei emisiuni televizate. 

Petrov afișează un stil de viață luxos, schimbând anual bolizi de milioane de lei, iar trecutul său este destul de controversat. La 21 de ani a fost angajat traducător al Ambasadei Tadjikistanului în Turcia. Apoi  debutează în afaceri de turism, înființând mai multe companii care, potrivit declarațiilor de avere, i-au adus venituri de milioane.

Intrarea în politica de la Comrat Petrov și-a făcut-o acum patru ani. Și-a căpătat rapid notorietatea prin acțiuni de binefacere. În 2020, Petrov, care administra pe atunci o companie de turism, a creat o organizație de caritate - „NAȘ”. Proiectul a devenit cunoscut după ce a organizat câteva curse charter pentru a aduce în Moldova cetățenii moldoveni din diasporă, blocați peste hotare din cauza pandemiei de coronavirus.

Mai târziu, NAȘ a organizat transport gratuit pentru mai multe localități din Găgăuzia. Organizația sa de caritate se laudă că timp de patru ani a făcut sute de acte de binefacere. Sursa de proveniență a banilor este însă obscură și necunoscută. Printre partenerii organizației sunt “Ruskaya obșina Respubliki Moldova”, fundația germană Helping Hands și Gagauznews.

Igor Boțan observă că Petrov folosește organizația umanitară în scopuri politice, după modelul Șor, creând o bază fidelă de susținători ce pot fi folosiți în diferite acțiuni socio-politice. „Înaintea alegerilor pentru funcția de deputat în Adunarea Populară, el a desfășurat acțiuni de binefacere. Este același calapod pe care îl folosește Ilan Șor. Ilan Șor a făcut o mare descoperire pentru societatea din Republica Moldova. Dacă Vlad Plahotniuc exploata viciile oamenilor, făcând dosare despre neajunsurile oamenilor, despre implicarea oamenilor în acțiuni dubioase, atunci Ilan Șor exploatează sărăcia oamenilor”, a declara Boțan pentru Cutia Neagră Plus.

Investiția politică s-a recuperat la un an distanță, când anonimul Victor Petrov a fost ales deputat în Adunarea Populară. „Apariția lui pe scena politică din Găgăuzia a avut  loc mai mulți ani în urmă, când, prin intermediul unei mișcări pro-ruse - Nașî, el făcea așa zise acțiuni de caritate, în sensul coruperii alegătorilor. Și încerca în fel și chip să-și promoveze propriul business, dar și propriul nume, în eventualitate în care omul a țintit să devină politician la nivelui autonomiei găgăuze”, a observat Petru Macovei. 

În 2023 acesta și-a încercat norocul la funcția de bașcan. A ieșit însă al treilea și a trebuit să se mulțumească doar cu funcția de adjunct al Evgheniei Guțul, ajunsă bașcan după o susținere puternică din partea Federației Ruse.  În cursa spre fotoliul de bașcan, Petrov s-a bucurat de susținerea unor deputați socialiști - Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi. Decizia celor doi deputați a dus la apariția unei disensiuni în interiorul formațiunii, deoarece Partidul Socialiștilor a decis să îl susțină pe un alt candidat - Grigori Uzun. 

După alegerile pentru funcția de bașcan, Petrov, alături de Vasile Bolea și Alexandr Suhodolschi, au zburat în Israel, unde s-au întâlnit cu Ilan Șor. Aceste acțiuni i-au costat pe Bolea și Suhodolschi excluderea din partid. Ei au aderat la Partidul Renaștere. Alături de ei, la Renaștere a aderat și Victor Petrov, devenind în scurt timp printre cei mai activi oameni ai formațiunii.

De-a lungul timpului, Petrov s-a făcut remarcat prin declarații provocatoare împotriva Occidentului și a guvernării de la Chișinău.

"Scutul Poporului" 

Legăturile lui Petrov cu Federația Rusă sunt mai vechi. În preajma alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, politicianul a organizat o conferință de presă în care se autointitula ca reprezentant al „forțelor obștești” din regiune.

Petrov spunea că deține informații precum că SUA și România urmează să facă mai multe provocări în ziua alegerilor prezidențiale, iar aceste „forțe obștești” erau gata să intervină în favoarea candidatului socialist susținut de Moscova, Igor Dodon. „Cu toată responsabilitatea, declarăm că, în cazul celei mai mici încercări ale Occidentului și forțelor politice loiale, de a merge după scenariul destabilizării Republicii Moldova, noi, reprezentanții forțelor obștești ale poporului găgăuz, dar și alte zeci de mii de susținători, suntem gata să asigurăm un scut al poporului, pentru a susține un președinte legitim, care militează pentru pacea poporului multinațional moldovenesc”, a menționat Petrov într-un video din 2020.

Un an mai târziu, Petrov a fost susținut de socialiști la funcția de președinte al Adunării Populare, dar nu a reușit să creeze o majoritate care să-l propulseze în funcție.

Petrov a ajuns din nou în atenția publică în vara lui 2022, când Serviciul de Informații și Securitate l-a arestat pe Nicolai Kostîrkin, redactorul-șef al publicației gagauznews.md. Kostîrkin a fost acuzat că a scris și a distribuit mai multe materiale propagandistice care susțineau agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Gagauznews.md era deținut de NAȘ - organizația lui Petrov. Gagauznews își continuie activitatea până în prezent și deține un canal de Telegram de aproape 8 mii de urmăritori. Pe lângă promovarea politicianului găgăuz, pe Gagauznews sunt distribuite mesajele rusești de propagandă.

Petru Macovei, președintele Asociației Presei Independente are convingerea că Gagauznews este cel mai toxic canal de propagandă din Moldova: „De ce? Pentru că site-ul promovează activ războiul. Site-ul este de fapt portavocea promotorilor războiului nu doar în Găgăuzia, dar și în întreaga Republică Moldova. În afară de asta, site-ul distribuie foarte multe falsuri și de asta a fost blocat în Republica Moldova. MUSCA Ceea ce publică acest site, sunt de fapt, materiale împotriva statului Republica Moldova, promovează separatismul găgăuz”, este de părere Macovei. 

Legăturile lui Petrov cu lumea criminală

Persoana lui Petrov a fost asociată de-a lungul timpului cu mai multe persoane dubioase. Unul dintre aceste este Vladimir Kulibaba, o figură a lumii criminale ruse a anilor 90, învinuit de asasinarea mai multor persoane.

Kulibaba a participat în 2020 la festivalul sportului și turismului din Găgăuzia, organizat de Petrov. În 2021, Petrov și Kulibaba au fondat o organizație politică, Uniunea Populară, care i-a susținut pe socialiști și comuniști la alegerile parlamentare din 2021. 

Kulibaba s-a mai întâlnit la Chișinău cu fostul președinte Igor Dodon și actualul primar al Capitalei, Ion Ceban.

În ultimii 13 ani, acesta a fost arestat de mai multe ori în Federația Rusă, fiind învinuit de mai multe asasinate. De fiecare dată, a fost însă eliberat. Ultima dată, Kulibaba a fost arestat la sfârșitul lui 2022 și în prezent se află în arest.

Interlopul este originar din regiunea Odesa. De Republica Moldova îl leagă amicia cu Grigori Caramalac, unul dintre cei mai de temuți criminali ai anilor ’90, anunțat în urmărire internațională de autoritățile moldovenești. Caramalac este originar din sudul Republici Moldova, iar, potrivit mai multor surse ale Cutiei Negre, acesta l-ar susține din umbră pe Petrov.

Am încercat mai multe zile să-l contactăm la telefon pe domnul Petrov. Ne-a răspuns asistenta dumnealui și ne-a spus că nu vrea să se vadă cu noi, nu vrea să vorbească cu TV8. Așa că am mers la Comrat, în speranța că vom avea mai mult noroc și Petrov ne va oferi o reacție. Paza ne-a informat însă că acesta nu este dispus să se vadă cu noi.

Extremiștii se unesc. Miza - alegerile din 2024

Deși toate partidele extremiste proruse pomenite în investigația de astăzi există de mai mulți ani, colaborarea dintre ele s-a activizat în special de la începutul acestui an. 2024 se anunță a fi un an politic important în mai multe state ale UE, unde, la fel ca și în Moldova, vor avea loc alegeri. Doar în primele 3 luni ale acestui an, o parte dintre aceste partide au organizat proteste comune la Sofia și București. În capitala României, extremiștii s-au alăturat unui protest anti-UE organizat de AUR. Autobuzele cu protestatari plătiți care urmau să ajungă la protest din Republica Moldova, nu au mai venit, fiind stopate de poliția moldovenească.  

După ce a cochetat doi ani cu Partidul Socialiștilor, Victor Petrov a aderat la Partidul Renaștere -  unul dintre partidele care au format pe 21 aprilie, la Moscova, Blocul “Pobeda”. La Renaștere a ajuns în momentul când Moscova a decis să mizeze pe Ilan Șor ca principal aliat la Chișinău. 

Înființat încă din 2012, Partidul Renaștere nu a reprezentat o forță importantă pe scena politică din Republica Moldova. Timp de 10 ani, partidul lui Vadim Mișin și Vasile Tarlev a participat la un singur scrutin electoral, când a obținut 0,26% din voturi.  A fost reanimat anul trecut, când Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan au părăsit PSRM. Ulterior, la Partidul Renaștere au aderat și alți lideri politici de la Chișinău și Comrat apropiați de oligarhul fugar Ilan Șor. Igor Boțaan spune că Renaștere a reapărut pe scena politică după preluarea partidului de către Ilan Șor. „După ce Partidul Șor a fost declarat neconstituțional, Ilan Șor a declarat că “partidul Șor” nu este o formațiune clasică, dar este de fapt o rețea. Această rețea are la bază rețeaua de magazine sociale și aceste partide clone. După înregimentarea în această rețea a lui Ilan Șor, formațiunea Renaștere, în frunte cu doamna Parasca, a participat, după aproape 10 ani la alegerile locale care au avut loc în noiembrie anul trecut”, a declarat Boțan.

Partidul a devenit foarte activ nu doar în țară, dar și peste hotare. În februarie anul curent Partidul Renaștere și Partidul „Vazrajdane” din Bulgaria au semnat un acord de colaborare.

La nici o săptămână, un grup de membrii ai Renaștere au mers la un miting, organizat de partidul cu același nume din Bulgaria, la Șipka, cu ocazia împlinirii a 146 de la eliberarea Bulgariei de sub dominație otomană. Din pozele de la Memorialul Libertății din Șipka îi vedem pe Vasile Bolea, Alexandru Suhodolschi și alți membri ai Renaștere. Tot la Șipka, alături de Renaștere și Vazrajdane, au mai participat partidul extremist german Alternativa pentru Germania (AfD).

AUR și Renaștere acționează concertat

Potrivit informaților Cutia Neagră Plus, o parte dintre cei care au fost la Șipka au ajuns trei zile mai târziu la protestul de la București, unde se desfășura congresul Partidului Popular European. Protestul din capitala României a fost organizat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Într-o conferință de presă din 7 martie, Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a spus că poliția moldovenească a oprit aproape 200 de protestatari plătiți care urmau să ajungă la București și să se unească cu protestatarii AUR. 116 persoane dintre aceștia au primit interdicția de a mai intra în România pentru următorii 5 ani.

AUR a negat orice colaborare cu Partidul Renaștere și a catalogat declarațiile lui Cernăuțeanu ca fiind niște intoxicări periculoase, care ar avea ca scop „misiunea să construiască o narațiune care să ducă la scoaterea AUR în afara legii după modelul Șor”.

Deși nu există o legătură directă între AUR și partidele afiliate lui Șor, conexiunea dintre aceste formațiuni politice o reprezintă partidul Vazrajdane. În februarie 2022, AUR a organizat la București conferința „Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sunt valori supreme”. La acel eveniment au participat și deputații Vazrajdane - Stoian Taslakov și Petăr Petrov. Ultimul a ținut și un discurs.

În aprilie curent, serviciile secrete ucrainene au anunțat că AUR și Vazrajdane pregătesc o campanie de denigrare împotriva Ucrainei. Potrivit Kyiv Post, cele două partide urmează să prezinte materiale video prin care să arate că guvernul ucrainean îi asuprește pe românii și bulgarii din Ucraina.

Liderii AUR au refuzat să răspundă la întrebările reporterului Cutia Neagră Plus și ne-au trimis niște comunicate anterioare, în care neagă informațiile din presă. 

"Kopeikin" favoritul Rusiei în Bulgaria

„Vazrajdane” a fost înființat în 2014 de profesorul universitar Kostadin Kostadinov, care a trecut de-a lungul timpului prin mai multe partide cu același profil naționalist extremist. Kostadinov, poreclit Kopeikin în Bulgaria – cu referire la moneda rusească de valoare mică – este un eurosceptic și un rusofil convins, afirmând că Uniunea Europeană este „o închisoare din care Bulgaria nu poate să scape”. „Pe colegii lui (nr. Konstandinov) de partid lumea îi numește “kopeici”. Când ei vin pe proteste, lumea runcă în ei cu mărunțis, arătând astfel că sunt corupți și au vândut țara pentru mărunțiș. Noi nu știm dacă Vazrajdane se supune direct Ambasadei Ruse, dar circulă zvonuri, că Konstandinov destul de des se afișează la Ambasada Rusă pentru instrucții”, ne-a spus jurnalistul bulgar Nicolai Marcenko.   

La ultimile alegeri din Bulgaria, partidul lui Kostandinov s-a clasat pe locul al treilea. Vazrajdane este catalogat ca fiind de extrema dreaptă, cere retragerea din NATO, se opune aderării Bulgariei la Zona euro și răspândește sistematic sperietori și dezinformări pe rețelele de socializare. „Problema este că ei se ocupă cu diversiunea, promovând în societate o retorică negativă. De exemplu, ei sunt împotriva Zonei euro, împotriva refugiaților ucraineni. Elena Mitrofanova, ambasadorul Rusiei în Sofia, o dată a spus că dacă ar putea să voteze, aceasta ar vota pentru Vazrajdane”, a observat Marcenko.  

Presa internațională a observat că în campania electorală din 2023, partidul Renașterea a folosit aceleași linii de propagandă ale Kremlinului, criticând sprijinul acordat de guvernul bulgar Ucrainei.